Ștefan Buciuta

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează: „Uniunea Ucrainenilor din România, organizație reprezentativă a etnicilor ucraineni din România”.

Cel de al VI-lea Congres al Uniunii Ucrainenilor din România (UUR), desfășurat în perioada 30 septembrie – 1 octombrie 2011, în frumoasa sală a Casei de Cultură a Ucrainenilor din Timișoara, a demonstrat încă o dată, dacă era necesar, că această organizație este fanion al etnicilor ucraineni din România. Ea este organizație reprezentativă, parlamentară, face parte din Consiliul pentru Minoritățile Naționale din România, iar prin publicațiile ei, din Asociația Presei Minorităților Naționale din România.

Potrivit art. 62 din Constituția României și prevederilor legilor electorale ale României, UUR este o organizație similară cu partidele și organizațiile politice.

Uniunea Ucrainenilor din România este membră a Congresului Mondial al Ucrainenilor (SKU), a Congresului European al Ucrainenilor (EKU), iar președintele UUR este membru în Prezidiul Executiv.

Recent, la Adunarea Consiliului Mondial de Coordonare a Ucrainenilor, președintele Uniunii Ucrainenilor din România, deputatul Ștefan Buciuta, a fost ales membru în Prezidiul Executiv al acestui forum (UVKR).

Uniunea Ucrainenilor din România face parte din Asociația pentru legăturile cu ucrainenii de peste hotarele Ucrainei (Asociația „Ucraina și Lumea”).

La Congresul UUR au participat 170 de delegați și invitați, cărora le-au fost prezentate rapoarte asupra activității Uniunii de către președinte, de președinții celor 12 filiale județene, precum și de către președinții Comisiilor de specialitate: Comisia de cenzori, Comisia de cultură și mass-media, Comisia de învățământ, Comisia de presă și tipărirea cărților, Comisia pentru tineret și sport, Comisia pentru probleme sociale, de familie și femei și altele.

În cadrul discuțiilor purtate pe marginea rapoartelor prezentate, s-a afirmat ideea necesității elaborării unei Legi a minorităților naționale din România, care să contribuie la elaborarea principiilor și a bazei juridice clare privind Statutul minorităților etnice în România. Această lege trebuie să fie susținută de toți deputații din cadrul Parlamentului, indiferent de culoarea politică.

Atât președintele organizației, cât și alți vorbitori au apreciat în fața delegaților și a invitaților interni și străini modul pragmatic cum a rezolvat statul român problema minorităților naționale și aportul bugetar pe care îl aduce pentru activitatea acestor organizații.

Ei consideră că ar mai fi necesar de rezolvat unele probleme specifice unor etnii mai mici, în ce privește reprezentarea lor în cadrul administrațiilor publice locale: bilingvismul, încurajarea și susținerea școlilor cu predare în limba maternă, prin numirea cadrelor cunoscătoare de limbă maternă, respectând legile țării, stimularea elevilor și cadrelor didactice cu performanțe bune în cadrul procesului instructiv educativ, acordarea unor burse pentru elevii cu probleme sociale precare, precum și pentru cei cu performanțe bune la învățătură.