Biró Rozália Ibolya

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Trăim una dintre cele mai importante provocări ale țării noastre, care foarte curând va prelua, pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, din 2007, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Acest rol plasează țara noastră în fruntea conducerii Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că, pentru o perioadă de șase luni, România va coordona toate grupurile de lucru ale Consiliului, având ca responsabilitate principală asigurarea funcționării corecte a Uniunii și stabilirea priorităților acesteia.

Stimați colegi, acest moment trebuie privit ca pe un test de maturitate; președinția rotativă este un test substanțial de resurse umane și administrație, dar mai ales o provocare extraordinară pentru a demonstra și a întări imaginea și expertiza europeană a țării responsabile, o țară care aspiră la un rol de lider în Europa de Est, cu o economie dinamică, o cultură bogată și dedicată proiectului european.

Unul dintre capitolele majore din mandatul României la președinția Consiliului Uniunii Europene este Brexitul – decizia Marii Britanii de a părăsi forul comunitar.

Acest moment poate avea consecințe negative asupra întregului spațiu european. Ceea ce s-a întâmplat în Marea Britanie, când susținătorii Brexitului au avut o voce mult mai puternică, susținută prin votul exprimat, decât a cetățenilor care doreau ca Marea Britanie să fie parte integrantă a Uniunii, apărând astfel un fenomen în Europa definit prin faptul că cei care doresc dezbinarea au o voce mai puternică decât cei care sunt preocupați și susțin procesele de construcție a viitorului comun.

Subiectul Brexit a dominat agenda Summitului european de iarnă, deși acordul de retragere a Marii Britanii din spațiul comunitar a fost agreat de cele două părți în urmă cu mai puțin de o lună.

Premierul britanic, doamna Theresa May, a venit din nou în fața partenerilor europeni, să ceară garanții suplimentare, în special în ceea ce privește evitarea unei frontiere dure între Republica Irlanda și provincia britanică Irlanda de Nord. Mesajul liderilor europeni a fost acela că UE va continua procesul de ratificare a acordului agreat și nu va renegocia un alt document.

România dorește o Europă unită, o Europă puternică, o Europă care să fie un partener apropiat al țărilor din flancul estic și un partener de sprijin pentru extinderea Uniunii în zona Balcanilor de Vest.

UDMR dorește o Europă în care deciziile se iau focusate pe cetățeni, o Europă în care cetățenii au drepturi egale, unde minoritățile autohtone sunt protejate printr-un cadru legislativ european și unde nu voința politică decide acordarea unor drepturi sau neacordarea acestora – situație în care se află România în problema procesului de aderare la spațiul Schengen –, ci reformele și rezultatele efective ale țărilor în cauză.

Dorim o președinție a Consiliului UE în care negocierile se duc la masa tratativelor, să existe un dialog clar între părți, care să se desfășoare într-un climat de calm, de încredere, de respect reciproc și în niciun caz pe un fundal de tensiuni interne, cărora li se adaugă situații tensionate precum Brexitul, „vestele galbene” din Franța sau problemele din Spania.