Constantin Avram

Mulțumesc, domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația politică de astăzi poată titlul „Camerele de comerț trebuie să-și păstreze rolul în mediul de afaceri”.

Recent, prin grija Camerei de Comerț și Industrie a Județului Bacău, am intrat în posesia unei documentații, voluminoasă, ce-i drept, dar foarte serios și profesional fundamentată, cu referire la Propunerea legislativă Pl-x 360/2013 privind modificarea și completarea Legii nr. 335/2007 a camerelor de comerț și industrie din România. Documentația în sine cuprinde un punct de vedere al celor opt camere de comerț județene și 13 patronate din cele mai diverse domenii, punct de vedere care este însoțit de foarte multe amendamente la Propunerea legislativă Pl-x 360/2013 – inițiată de actualul președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României.

La o sumară lecturare a documentației primite în calitate de deputat, membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, am remarcat imediat numărul mare de amendamente propuse spre dezbatere de semnatarii acestei documentații și m-am gândit că ori propunerea legislativă a fost concepută pe genunchi și, prin textul propus, impune și susține interesele unui grup restrâns din sistemul cameral din România, ori amendamentele înaintate constituie doar o replică la propunerea legislativă prost și interesat gândită, motivație greu de acceptat, din moment ce Senatul a respins din start această propunere legislativă. Din lectura mai atentă a textului propus de inițiatori, dar și a amendamentelor formulate de cele opt camere județene și 13 patronate, am înțeles că demersurile celor din urmă (precum și textul amendamentelor) sunt mai mult decât motivate pentru că nu trebuie neapărat să fi avut calitatea de membru al vreunei camere județene de comerț ca să remarci că textul propus de inițiatori este menit a concentra puterea decizională în mâna unui singur om, sprijinit de un grup restrâns de persoane cu interese comune, dar care nu au nimic în comun cu interesul general al membrilor camerelor de comerț județene, care, întâmplător sau nu, sunt și întreprinzători privați, interesați exclusiv de bunul mers al firmelor lor!

A solicita, pentru a nu știu câta oară, trecerea Oficiului Național al Registrului Comerțului din subordinea Ministerului Justiției în subordinea Camerei de Comerț și Industrie a României mi se pare mai degrabă un demers motivat exclusiv de interese personale sau de grup de ordin financiar decât de interesul investitorilor, pentru că în astfel de situație s-ar obține controlul total al veniturilor Oficiului Național al Registrului Comerțului de către Camera de Comerț și Industrie a României! În acest context, nu poate fi evitată întrebarea elementară: ce au de câștigat întreprinzătorii, membri ai camerelor de comerț județene, din această măsură?! Vă spun eu: nimic! Pentru că există riscul apariției unor dezechilibre decizionale, a unor contradicții, care în niciun caz nu pot ajuta întreprinzătorii privați, membri ai camerelor de comerț, cum spuneam mai înainte. Dimpotrivă, un astfel de transfer ar diminua încrederea acestora în sistemul cameral, ca formă și expresie a libertății de asociere a agenților economici din județele țării.