Grigore Crăciunescu

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Declarația mea politică se intitulează „Locurile de muncă pentru tineri, o problemă a României”.

Ca o măsură de creștere a competitivității Uniunii Europene la nivel global și pentru reducerea impactului negativ al crizei financiare asupra economiei, Comisia Europeană a adoptat Strategia Europa 2020, în care a fost agreată ca țintă generală pentru anul 2020 creșterea ratei ocupării forței de muncă la nivelul Uniunii Europene până la nivelul de 75% pentru populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani.

România se confruntă astăzi cu un exod al tinerilor din țară, iar ca urmare a acestui lucru statul pierde investițiile alocate pentru formarea lor. Acestea ajung la 10.000 de euro pentru nivelul preuniversitar și aproximativ 13.000 euro pentru absolvenții care au urmat și studii superioare.

Acest aspect, plecarea tinerilor, se regăsește în domeniul învățământului. Se cunoaște foarte bine lipsa de personal didactic de care suferă sistemul românesc de învățământ. În anul universitar 2011–2012, din totalul de 42.498 de posturi didactice din învățământ, doar 56,79% din acestea au fost ocupate de titulari, restul de 43,21% fiind posturi ocupate de suplinitori. Această situație se datorează salariilor foarte mici, care nu sunt deloc atractive pentru tinerii absolvenți. Politici din partea statului, care să atragă pe cei ce au terminat studiile cu rezultate deosebite către domeniul educației, în acest moment, nu există.

Un alt domeniu care este afectat de lipsa specialiștilor este cel medical. Conform unui raport al Ministerului Sănătății, avem doar jumătate din numărul necesar de medici, fapt ce ne situează în coada Europei în privința numărului de medici, raportat la numărul de locuitori.

Medicii care doresc să lucreze în străinătate aleg în cele din urmă să părăsească România. Aproape 60% din numărul total al medicilor rezidenți din România au solicitat actele necesare pentru a putea munci în alte state, care oferă salarii și beneficii adecvate pentru o astfel de profesie. Țările preferate sunt Franța, Belgia, Germania, Marea Britanie, care oferă salarii cuprinse între 5.000 și 7.000 de euro.

Un alt segment din tineretul României care nu are nicio perspectivă este format din tinerii din mediul rural, care nu au opțiuni avantajoase de a-și construi o viață decentă la țară. Ei aleg să-și părăsească părinții și satul natal în favoarea marilor orașe din România sau din străinătate. Vitalitatea satului românesc se stinge treptat din cauza oportunităților reduse de studiu și de acces pe piața muncii în localitățile rurale. Tinerii care provin din sate și comune au nevoie de motivație pentru a se întoarce în locurile natale, pentru a ajuta comunitățile lor să se dezvolte, participând la dezvoltarea socioeconomică a mediilor din care provin.

Este o provocare această plecare a tinerilor din țară pentru clasa politică și trebuie găsită o rezolvare în această problemă.