Ștefan Mihail Antonie

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează „Românii între euroalegeri și referendum”.

Votul uninominal este un tip de scrutin practicat în Germania, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie prin care candidații sunt aleși direct, opus sistemului de alegere pe liste întocmite de către partide. Acest sistem este, însă, cunoscut românilor, practicându-se, în prezent, pentru alegerea primarilor. Este un sistem de vot majoritar bazat pe o procedură majoritară întâlnită și sub numele „Câștigătorul ia totul”. Acest tip de vot permite apariția unor guverne stabile ca urmare a unei majorități stabilite prin vot, dar poate avea drept consecință nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul învins.

Varianta votului uninominal asumată de Guvern reia proiectul de vot uninominal mixt cu compensare al Pro-Democrația. Asta înseamnă că jumătate din mandatele de parlamentari sunt câștigate de candidații care au obținut cel mai mare număr de voturi, restul se redistribuie în funcție de scorul partidelor la nivel național.

Votul uninominal mixt cu compensare presupune ca jumătate din mandate să fie câștigate în mod direct la nivelul circumscripțiilor uninominale respective de către candidații care obțin cel mai mare număr de voturi în fiecare dintre aceste colegii uninominale. Celelalte mandate ar urma să fie repartizate la nivelul circumscripțiilor electorale în favoarea unora dintre candidații care pierd alegerile în circumscripțiile uninominale în care candidează. Cel care întrunește majoritatea absolută, ca primă referință, este ales câștigător.

Președintele Traian Băsescu optează pentru votul uninominal majoritar în două tururi de scrutin. Dacă niciun candidat dintr-un colegiu uninominal nu obține peste jumătate din voturi, se organizează turul doi în care intră candidații clasați pe primele două locuri. Sistemul propus de președintele Traian Băsescu, cel al votului uninominal în două tururi de scrutin, este identic cu cel pentru alegerea primarilor sau a Președintelui României. Concret, dacă niciunul dintre candidați nu obține măcar 50% plus unu din numărul voturilor din circumscripția respectivă, se va organiza al doilea tur de scrutin la care participă primii doi clasați.

Noul sistem de vot adoptat, fie că va fi forma dorită de președinte, fie că va fi forma dorită de Guvern, va modifica radical spectrul politic. În prezent, deputații și senatorii sunt aleși în România prin vot proporțional pe liste închise. În acest sistem partidele desemnează o listă de candidați puși într-o anumită ordine de fiecare partid în funcție nu doar de talentul lor politic, ci și de sponsorizările aduse partidului. De aceea, se vorbește, în anumite situații, de cumpărarea locurilor pe listele partidului.

În funcție de numărul de voturi obținute pe lista respectivă candidații au acces în Parlament în ordinea așezării lor pe listă. Acest tip de vot proporțional conduce la o reprezentare sporită și stimulează prezența în Parlament a partidelor mici, dar care obțin, totuși, suficiente voturi pentru a trece peste pragul electoral. În schimb, determină dependența candidaților de conducerea partidului, și nu de alegător. De asemenea, acest sistem produce o guvernare instabilă, deoarece în Parlament ajung și partide mici, fragmentând spectrul politic. Un guvern format în aceste condiții nu reprezintă intenția votului majorității, fiind format prin negocieri în cadrul unor coaliții.