Camelia Gavrilă

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi, intitulată „Pași importanți către un sistem european de formare profesională” și, ca subtitlu, „Învățământul dual pare să câștige teren în România”, ar fi într-o complementaritate cu viziunea mai pesimistă rostită de colegii din opoziție, dar cu focalizare pe ceea ce înseamnă aspecte constructive și deschideri ale învățământului dual, ca o alternativă posibilă pentru recredibilizarea învățământului profesional, care se află în fața noastră.

Și, tocmai în perioada recentă, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a analizat cu responsabilitate și a întocmit un raport favorabil asupra Ordonanței de urgență pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România, această creare de instituție venind într-o completare a pachetului legislativ și metodologic destinat funcționării acestui sistem profesional extrem de important, care înseamnă preocuparea pentru calitatea resursei umane, colaborarea în parteneriat cu mediul privat, cu agenți economici care devin furnizori de formare profesională inițială, în parteneriat cu școala, și, de altfel, o garanție pentru ca absolvenții de învățământ profesional, de învățământ liceal tehnologic, în perspectivă, să-și găsească inserția pe piața muncii foarte repede.

Autoritatea va fi proactivă, implicată și va avea un rol de colaborare interministerială, de a gestiona aceste politici sectoriale care presupun colaborări și implicări ale mai multor ministere și autorități regionale, în așa fel încât obiectivul unei formări profesionale de calitate, corelate cu o piață a muncii incluzivă, fără inegalități, să se poată realiza în perspectivă.

Este dificil și sigur că un început de acest tip nu trebuie nici idealizat, nici considerat ca o soluție miraculoasă, pentru că importantă este și formarea, modelarea unei mentalități favorabile ideii de școală profesională, de pregătire practică,

o cultură a parteneriatului și o implicare a agenților economici.

Cifrele nu sunt atât de deprimante, așa cum le-am auzit într-o declarație anterioară. Este de spus chiar faptul că multe inspectorate școlare au propus cifre pentru învățământul dual, dar nu s-a optat din perspectiva părinților.

Deci consider că această filozofie educațională extrem de importantă și care ia în calcul trei elemente – elevul, companiile și statul –, fiecare cu beneficiile necesare, în sensul că elevul își alege calificarea și agentul economic, companiile beneficiază de facilități fiscale, dar și de pregătirea unei forțe de muncă în acord cu ceea ce-și dorește de la această forță de muncă, iar statul încurajează o dezvoltare economică sustenabilă și predictibilă; deci spuneam că această filozofie și aceste demersuri instituționale trebuie să fie corelate cu câțiva pași, pe care îi subliniem: