Camelia Gavrilă

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se referă la „Învățământul rural – aspecte specifice, dificultăți și soluții”.

Este o zonă care merită atenția noastră, în contextul învățământului în general, și care, dincolo de reforme, de îmbunătățiri, de evoluții, încă reprezintă o zonă de vulnerabilitate, o zonă de dezvoltare neuniformă, ținând cont și de infrastructura rutieră deficitară, și de infrastructura școlară, cu mari probleme, de scăderea populației școlare, de dificultatea de a asigura personal didactic calificat în toate unitățile de învățământ: cu cât acestea sunt mai departe de centrele urbane, cu atât dificultatea de a găsi cadre calificate este tot mai mare.

În analiza raportului referitor la învățământul preuniversitar pe care l-a realizat Ministerul Educației, am constatat aceste scăderi de populație, pe de o parte, dificultăți legate de ceea ce spuneam: asigurarea personalului didactic calificat. Trebuie semnalat că, la discipline precum matematică, științe, tot mai puțini candidați se orientează spre a studia aceste domenii complexe, abstracte și tot mai puțini își doresc să urmeze o carieră didactică. Același lucru se întâmplă la limbile străine: limba franceză, limba engleză. În marea majoritate a situațiilor, în învățământul rural, aceste domenii sunt asigurate cu profesori fără calificare, cu studii superioare, dar în alte domenii.

Soluții se caută în fiecare județ. Nu există județ care să nu se confrunte cu aceste probleme. Vi le spun și din ipostaza de fost inspector școlar, inspector general, într-un județ cum este Iașiul, foarte mare, cu o zonă rurală dezvoltată și complexă și care are nevoie constant de intervenție de dezvoltare. Sigur că se adaugă și abandonul școlar, abandon școlar care, poate, procentual, pare limitat: este 2,2% pe o medie, dar mai mare, 1,8% pe media generală, 2,2% în învățământul rural. Însă, dacă luăm în cifre, când vorbim de 32.000 de copii care au abandonat școala într-un moment sau altul, sigur că este îngrijorător, este neliniștitor.

Pe de altă parte, trebuie să spunem că și populația școlară scade semnificativ, plecând din anul 2009 – era un reper –, de la... în jur de 3.500.000 de elevi s-a ajuns la sub 3.000.000, la acest moment. După cum și profesorii au scăzut: de la un număr de peste 91.000 de profesori, suntem acum în jur de 78.000.

Soluții, strategii. Sigur că Legea salarizării unitare, care va intra și cu mai multe efecte pozitive în anul următor, reprezintă o măsură importantă, care s-a conturat prin guvernarea actuală. S-ar adăuga și Programul de dezvoltare a comunităților locale – PNDL-ul–, care trebuie să continue, coerent și consecvent.

Sigur că ne dorim o finanțare adecvată. Și sensul declarației mele de astăzi este de a fi un prolog pentru ceea ce se lucrează în acest moment la conturarea bugetului pe anul 2018.