Olguța Cocrea

Declarații politice și intervenții ale doamnelor și domnilor deputați: — Andrian Sirojea Mihei — declarații politice intitulate: „Ziua Holocaustului, o piedică în calea uitării ororilor comise” și „Bugetul României — între bunăstarea cetățeanului român și orgoliile nesatisfăcute ale câtorva politicieni”; — Dumitru Bentu — declarație politică intitulată „UNICEF”; — Gheorghe Barbu — semnal de alarmă cu privire la situația copiilor rămași singuri acasă în urma plecării părinților la muncă în străinătate; — Becsek-Garda Dezső Kálmán — semnalarea unor nereguli în activitatea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților; — Ștefan Baban — declarație politică intitulată „Fără orgolii, fără ambiții, fără răzbunări”; — Vasile Mocanu — atenționare privind împărțirea pe criterii politice a fondurilor guvernamentale destinate unităților de învățământ din județul Iași; — Olguța Cocrea — intervenție intitulată „9 octombrie — Ziua Mondială a Poștei”; — Cornel Ștefan Bardan — declarație politică intitulată „Remeș transformă fermierii români în victime ale Guvernului liberal”; — Király Andrei Gheorghe — evocarea unor evenimente de tristă amintire: „Ziua mâniei, 6 octombrie 1849”; — Aledin Amet — declarație politică cu tema „Este nevoie de un festival de teatru care să-l omagieze pe marele actor Hamdi Cerchez”; — Mihai Dumitriu — declarație politică cu titlul „A.P.I.A. sabotează agricultura din România”; — Adrian Moisoiu — declarație politică intitulată „Introducerea iobăgiei medicale după rezidențiat”; — Emil Strungă — declarație politică cu titlul „Schimbări climatice: cauze, efecte, adaptare”;

674 cuvinte

Discurs

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „9 octombrie — Ziua Mondială a Poștei”.

În data de 9 octombrie toți salariații din poșta de pe mapamond sărbătoresc Ziua Poștei. În România existența serviciului poștal este cunoscută din antichitate. Până la Revoluția din 1848 poștele au fost arondate unor particulari, de regulă pentru o perioadă de trei ani de zile. După anul 1850, în orașele reședință administrativă, stațiile de poștă orășenești au fost transformate în birouri poștale.

În această perioadă existau 30 de curse poștale cu stații de poștă al căror punct nodal era la Craiova. Între anii 1857—1862 se introduce etapizat monopolul de stat asupra activității de poștă.

La 12 noiembrie 1857 o comisie întrunită la Iași a hotărât introducerea timbrelor poștale bucată cu bucată, 4 valori ale primei emisiuni „Cap de bou”, pusă în vânzare pe data de 22 iulie 1858. La 1 mai 1865 se introduce serviciul de abonamente prin poștă la presa din țară și străinătate. După anul 1883 se introduc primele planuri de îndrumare pe linie de cartare, timbre porto, serviciul de incaso și mandatul telegrafic.

În 1894 începe construirea Palatului Poștelor, care va fi dat în funcțiune în anul 1900.

În perioada postbelică concepția structurii organizatorice a ramurii de poștă și telecomunicații este derivată de împărțirea administrativă a țării.

Astfel, în perioada când teritoriul național a fost organizat pe regiuni, având în componența lor raioane, structura organizatorică a administrației de poștă și telecomunicații era bazată pe existența direcțiilor regionale de poștă și telecomunicații, având în subordinea directă oficii raionale bilanțiere, ca după 1968, odată cu înființarea județelor, să fie constituite direcțiile județene de poștă și telecomunicații, funcționând până în anul 1991.

Din 1991 Poșta Română este separată ca activitate de activitatea de telecomunicații și devine Regia Autonomă „Poșta Română”, urmare a Hotărârii Guvernului nr. 448 din 1991, ulterior transformată în C.N.P.R. — S.A.

Prima reorganizare majoră este făcută în 1996, când teritoriul României este împărțit în 9 regiuni poștale și se merge pe eficientizarea activității.

Cu toate că actualmente Compania Națională „Poșta Română” este cu capital de stat, niciun guvern de după Revoluție nu a considerat că ar fi necesar să investească și

să aloce sume care ar putea schimba aspectul unităților poștale, mă refer aici la investiții în infrastructură.

Actualmente, în Compania Națională „Poșta Română” lucrează aproximativ 34.000 de salariați care deservesc populația țării. Acești salariați, cu toate că nu sunt stimulați la adevărata lor valoare, depun eforturi zilnic pentru ca cetățenii țării noastre să aibă parte de toate veștile pe care poștașul le aduce, să țină o permanentă legătură cu cei dragi, și cel mai important lucru este că acești oameni fie ploaie, vânt, zăpadă sau caniculă rezistă eroic și nu precupețesc niciun efort ca să-și facă meseria cât mai bine, spre mulțumirea clienților lor.

În contextul ședinței