Neculai Apostol

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Cine îi va apăra pe fermierii români în Uniunea Europeană?”.

Analizând competențele profesionale ale candidaților nominalizați de fiecare partid politic pentru a ne reprezenta în Parlamentul European, am constatat, cu surprindere, că nici măcar unul dintre acești potențiali europarlamentari români nu are preocupări sau cunoștințe legate de activitățile din agricultură, industrie alimentară și mediu, extrem de importante în spațiul comunitar.

Astfel, devine extrem de îngrijorător modul cum vom fi reprezentați și cum vor fi apărate legitim interesele agricultorilor români, în condițiile în care se discută deja despre intenția de a reproiecta o schimbare profundă a politicii agricole comunitare, schimbare bazată, în principal, pe eliminarea subvențiilor de la bugetul Uniunii Europene.

Neavând nici măcar un europarlamentar de specialitate, care să provină din sistemul agricol, care să-i înțeleagă mecanismele și conexiunile pe orizontală și verticală, ne întrebăm cine îi va apăra pe fermierii români, care vin abia acum în piața agricolă comună.

Grație politicii agricole comune bazate pe subvenții, care a funcționat mai bine de o jumătate de secol, fermierii occidentali, care au fost principalii beneficiari ai fondurilor europene, și-au consolidat și dezvoltat fermele și exploatațiile agricole, le-au dotat cu tehnică și tehnologie competitive, performante, au reabilitat și dezvoltat infrastructura agricolă.

După lărgirea în valuri succesive a Uniunii Europene, o eventuală renunțare la subvențiile comunitare, destinate, în principal, agricultorilor din estul continentului, ar genera o competiție inegală, care ar determina bascularea pieței agricole comune, prin care excedentele agricole vestice să-și caute debușee în noile state integrate în contul lipsei de performanță a fermierilor autohtoni. Și, aici, m-aș duce doar la datele statistice care arată că importăm nici mai mult, nici mai puțin de 70—75% din carnea de porc, 40—45% din carnea de pasăre, aproape în totalitate carne de taurină, ca să nu mai vorbim de deficitul balanței comerciale, care este de aproape peste 2 miliarde euro.

Aceste riscuri potențiale trebuie, însă, înțelese la corecta lor dimensiune, ca impact și consecințe pe termen mediu și lung, cu afectarea complexă, de ansamblu, a procesului de dezvoltare rurală durabilă și stabilă, reclamând, astfel, a avea reprezentanți de seamă care să ne reprezinte în Parlamentul European.

Prin această declarație politică doresc să sensibilizez conducătorii partidelor politice din tot spectrul politic, pentru a reflecta, atunci când recrutăm sau nominalizăm persoane pentru candidați în Parlamentul European, și nu numai, chiar și în Parlamentul României, pentru a fi responsabili și competenți, pentru a promova și apăra interesele și valorile