Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·10 septembrie 2013
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Petru Daea
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
Declarația politică are o temă a inspirației de moment, și anume „Roșia Montană, obiectiv sau prilej?!”
Titlul acestei declarații este dat de vremurile în care trăim și de imaginea pe care o degajăm în momentul de consum maxim al unor decizii aflate în procesul de plămădire pentru un interes național care, după cum putem constata astăzi, nu poate primi sufragiile unanimității.
M-am gândit de multe ori, în pelerinajul minții, dacă unanimitatea dezbină sau dezbinarea naște unanimitate. Sincer, nu este un joc de cuvinte, ci un nonsens al puterii mele de înțelegere.
Ca om, specialist într-un domeniu, ca parlamentar în vremelnicia existenței, trebuie să decizi, să-ți asumi răspunderi, să porți poveri și toate acestea pentru grija față de cei pe care trebuie să-i reprezinți, ascultându-i, respectându-i, dându-le o șansă pe care ei ți-au oferit-o când votul lor a înscăunat răspunderea individuală într-un loc unde majoritatea decide.
Din disputa de idei tot timpul iese ceva, dar nu în toate cazurile este ceea ce trebuie pentru astăzi sau mâine, când analizele continue și succesiunea vremurilor pun în conștiința fiecăruia binele primit sau răul evaluat sau simțit.
Iată de ce greutatea unei decizii te lasă antrenat în permanență la ideea dacă ai făcut bine sau nu, dacă a fost momentul sau nu, dacă majoritatea a funcționat cu conștiința împlinirii și a răspunderii individuale.
În largul liniștit din punct de vedere economic și social, orizontul ți se pare mai apropiat și imaginar posibil de atins, dar, din nefericire, nu ne aflăm în acest loc, strâmtoarea lui, vârtejul economic și neliniștea socială apropie orizontul de stânca nevoii imediate de a te salva sau de a-i salva pe toți sau, dacă nu, pe cât mai mulți.
Mi-a fost și îmi este frică de răul pricinuit prin tergiversarea deciziei, cum, de altfel, mi-a fost și îmi este frică de luarea unor decizii nefondate, dar câte temeri nu sunt și câte vor mai apărea!
Totuși, trebuie să hotărâm încotro pentru toți sau în ce parte pentru cei mai mulți, de aceea, în inspirația sau nu a mea, am socotit să intitulez declarația politică „Roșia Montană, obiectiv sau prilej”, constatând astăzi, tot mai mulți dintre noi, că este și una, și alta.
Este obiectiv economic cu rezonanță financiară, socială și de mediu și un prilej de analiză, interpretare sau, din nefericire, de speculații.
Doresc ca prin această intervenție să-i îndemn și să ne îndemnăm pe toți cei interesați în fel și chip să facem efortul de a ne detașa de analize și interpretări pătimașe, pedalând toți și fiecare în parte pe elementele de conținut prinse în chingile cunoașterii și ale vremurilor, dând astfel posibilitatea unei decizii care să-i ajute pe toți: și pe cei care o iau, dar mai ales pe cei pentru care se ia o asemenea decizie.