Grigore Crăciunescu

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „UDMR cere autonomia Ținutului Secuiesc”.

După cum știți, UDMR a lansat în spațiul public un proiect de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc. Acest proiect de lege urmărește crearea unui stat în stat, a unei republici autonome, care să aibă președinte, parlament, guvern propriu și în care două treimi din justiție să aparțină maghiarilor.

UDMR cere acest lucru într-o țară dată exemplu pentru modul democratic în care sunt tratate minoritățile, o țară în care de sute de ani trăiesc în armonie români, maghiari, evrei, sași, sârbi, ucraineni, tătari, turci, greci și alții, o țară în care fiecare etnie are drepturile și libertățile cele mai largi dintre statele europene, având asigurate toate condițiile pentru păstrarea identității culturale, a obiceiurilor și a tradițiilor: de la școli și facultăți în limba maternă până la reprezentanți în toate instituțiile statului, inclusiv în Parlamentul și Guvernul României.

În pofida acestor realități evidente, UDMR cere autonomia pe criterii etnice, în dispreț total față de Constituție și față de lege, față de toți cetățenii României, indiferent de etnia lor.

Profitând de concesia, nu tocmai legală, prin care Fundației „Uniunea Democrată a Maghiarilor din România” i s-a permis statutul de partid politic, UDMR întinde mereu coarda, fără teama că aceasta ar putea plesni.

Și de ce s-ar teme, de fapt, când, de neînțeles, primii doi oameni din stat, președintele Băsescu și prim-ministrul Victor Ponta, nu iau atitudine fermă în această problemă, iar președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului procedează la fel? De ce oare? Cu siguranță, din cauza apropiatelor alegeri prezidențiale. Miza? Una mare pentru ei, dar atât de minoră pentru țară: voturile cetățenilor români de etnie maghiară în turul doi al alegerilor prezidențiale! Toți stau în așteptare și nu vor să supere UDMR-ul.

Președintele Băsescu pare mai preocupat ca reprezentantul Partidului Mișcarea Populară să câștige alegerile prezidențiale. Câștigarea acestor alegeri este și principala preocupare a premierului Victor Ponta. Mai presus de interesul țării, acești oameni pun interesul electoral și pe cel personal după principiul machiavelic „fie ce-o fi cu țara, eu să câștig alegerile și apoi vom mai vedea”. Pentru ei contează doar atingerea acestui vremelnic și mărunt interes, dar nu contează dacă România va rămâne un stat unitar sau unul federal.

Spre deosebire de ei, candidatul dreptei, Klaus Iohannis, s-a exprimat public că România are nevoie de o reîmpărțire teritorial-administrativă, de o regionalizare, dar nici într-un caz de una făcută pe criterii etnice.

Singura instituție a statului care s-a situat pe aceeași poziție cu Klaus Iohannis este Consiliul Superior al Magistraturii, cu atât mai meritoriu cu cât lansarea în spațiul public a unei teme precum autonomia Ținutului Secuiesc reprezintă un pericol pentru independența țării și o agresiune la principiile statului de drept.