Ion Toma

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte și stimați colegi,

De curând, am sărbătorit cu toții Ziua Internațională a Muncii, un bun prilej pentru a cerceta deopotrivă starea actuală a muncitorului european, dificultățile și provocările ce-i afectează, în principal, pe tineri.

Șomajul în rândul tinerilor a devenit un fenomen de amploare în toată lumea, stârnind îngrijorarea autorităților, ca urmare a implicațiilor economice și sociale. Conform ultimelor date oficiale, rata șomajului în rândul tinerilor este de circa 12,6% la nivel global, ceea ce reprezintă 73,4 milioane de tineri fără slujbă.

Politicile de austeritate și-au arătat limitele, prin trendul negativ pe care l-au generat la capitole importante: investiții, consum și exporturi și, mai ales, prin incapacitatea de a genera noi locuri de muncă.

În prezent, cifrele oficiale ne arată măsura dezastrului. Unu din patru tineri europeni este șomer, valoarea fiind de două ori mai mare comparativ cu șomajul în rândul întregii populații europene. Potrivit Eurostat, 26,5 milioane de cetățeni europeni nu au un loc de muncă, iar 5,7 milioane dintre aceștia sunt tineri cu vârste sub 25 de ani. În această categorie se încadrează atât cei care au renunțat la căutarea unui loc de muncă, cât și cei care au decis să-și prelungească studiile din cauza condițiilor extrem de nefavorabile de pe piață. Apare, astfel, un fenomen social din ce în ce mai întâlnit – supracalificarea. În mod paradoxal, supracalificarea coexistă cu subcalificarea, aceasta din urmă fiind generată de lipsa oricărei forme de pregătire. Este mult mai probabil ca tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani să se încadreze în această categorie, comparativ cu cei peste 30 de ani.

În mod particular, stârnesc îngrijorare tinerii care nu sunt nici angajați, nici nu urmează o formă de învățământ sau pregătire profesională, cunoscuți la nivel mondial sub acronimul de NEET. Numărul acestora a fost în continuă creștere de la debutul crizei economice, iar perspectiva nu se anunță a fi una pozitivă.

Se pare că, în statele UE, șomajul în rândul tinerilor nu va scădea sub 17% până în 2016, urmând ca până în 2018 să scadă la 15,9%. În acest sens, reformarea sistemului educațional, stimularea investițiilor private și publice deopotrivă, încurajarea reconversiei profesionale și antreprenoriatul în rândul tinerilor, mai ales prin acordarea unor facilități fiscale, trebuie să se numere printre prioritățile politicilor europene și naționale.

În România, lipsa locurilor de muncă reprezintă una dintre problemele stringente cu care societatea se confruntă. La finele lunii aprilie, INS-ul număra circa 670.000 de șomeri cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani. Procentul în rândul tinerilor respectă media europeană, situația fiind ceva mai favorabilă decât în statele codașe ale Europei, cum ar fi Grecia, unde 60% din tineri sunt șomeri, Spania, cu 55%, Italia și Portugalia, cu circa 33%. Situația s-a agravat mai ales în ultimii patru ani, când șomajul în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani a crescut de la 18,6% la 23%, fiind de patru ori mai mare decât șomajul populației adulte.