Florin Cristian Tătaru

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimate doamne și stimați domni deputați,

Declarația mea se intitulează „Modificarea Constituției, obligația modernizării statului român în secolul al XXI-lea”.

În ultimele două mandate, atât ale Parlamentului, cât și ale președintelui, contextele politice care au dus la blocaje instituționale între diferitele puteri în stat au arătat o serie de limite ale actului fundamental al statului, Constituția României. Pornind de la aceste limite, considerate până acum avantaje ale unui act constituțional perfect echilibrat, s-a dovedit că în situația în care două sau mai multe puteri se află în conflict niciuna dintre soluțiile pe care Constituția le permite nu este în beneficiul suveran al cetățenilor români, permițând eludarea exercițiului democratic al puterii în mai multe sensuri.

Consider, pe măsura trecutului politic recent al României, că o modernizare în sensul de clarificare și de eficientizare a prevederilor constituționale se impune pentru a pregăti statul român să înfrunte provocările complexe ale acestui secol. Așa cum și Constituția din 1923 a fost un act juridic modern și adaptat epocii, astfel și Constituția noastră din 1991 a fost expresia echilibrului dorit și visat pentru puterile statului posttotalitarist. Echilibrul dintre puteri, care, mai târziu, avea să cauzeze anumite probleme, a fost o necesitate obiectivă și un deziderat împlinit, o asigurare împotriva abuzului unei puteri totalitare.

Pentru secolul al XXI-lea însă consider că în noua Constituție a României este obligatoriu a fi transpuse o serie de realități în ceea ce trebuie să constituie structura de rezistență a statului român, definită juridic în actul său constitutiv:

1. Problematica garanțiilor juridice ale supremației Constituției. Problema întăririi controlului general al aplicării legii este o temă actuală și vitală pentru sănătatea statului de drept, nu doar pentru coerența funcționării sistemului juridic. Controlul constituționalității legilor, ca garanție juridică a supremației Constituției, este principiul fundamental care trebuie să ne ghideze în demersul nostru de modernizare a actului fundamental juridic al statului. Preocuparea pentru drepturile Curții Constituționale și asupra procedurilor de constituționalitate ne preocupă pe toți cei interesați să dăm coerență și consistență legii. Fără acest principiu de bază sunt convins că vom eșua în a da o putere mai adecvată noii Constituții.

2. Problema eliminării blocajelor și a ambiguităților. Modernizarea Constituției trebuie să reprezinte o definire mai clară a instituțiilor, a atribuțiilor acestora și eliminarea posibilelor blocaje în instaurarea, menținerea și exercitarea puterii. Puterile statului trebuie să fie definite în raport cu sistemul politic dorit pentru România. Dacă se acceptă că sistemul politic este cel parlamentar, atunci o creștere a atribuțiilor și a puterii Parlamentului trebuie consemnată în actul fundamental. Dacă cetățenii României consideră că o altă formă de sistem politic este potrivită în acord cu tradițiile, cu dorințele și cu așteptările viitoare, atunci acest lucru