Sigur că da, am văzut aici foarte multe intervenții care spuneau în esență că unii au grija unora, unii au grija altora, sau n-au grija unora, sau n-au grija altora.
Eu cred că ar trebui să ne gândim să avem grijă de soarta românilor, a cetățenilor români, și ar trebui să ne gândim la România. Și pentru că există foarte multe modalități de a spune cum faci un lucru, dar de fapt în spatele acestuia să nu se ascundă faptele, aș vrea să vă spun următoarea poveste: moțiunea, în conținutul ei, moțiunea de cenzură, este într-adevăr centrată pe aspectul economico-social. S-a și văzut aici. S-a văzut că este apreciată orientarea de stânga ș.a.m.d. L-am văzut și pe domnul prim-ministru, care a venit cu un răspuns centrat pe aspectele economico-sociale pe care le-a produs și pe care crede că le-a creat în rezultat acest guvern.
Aș dori să vă spun, domnilor colegi, că în 12 iulie, la Palatul Victoria, a fost semnat Cadrul strategic național de
referință 2007–2013, împreună cu reprezentanții Comisiei Europene. Vă citez din acest cadru. Deci în urmă cu 3 luni... cam așa ceva, spune așa: „Rămân încă foarte multe probleme care trebuie soluționate și sunt necesare intervenții structurale majore. Și câteva exemple: infrastructura de bază: calitate slabă, ineficiența serviciilor, nivel scăzut al cunoștințelor în domeniul protecției mediului înconjurător, administrare defectuoasă a acestuia, utilizarea ineficientă a resurselor energetice”. Un alt domeniu, competitivitatea economică: productivitatea scăzută, ineficiență energetică, spirit antreprenorial insuficient dezvoltat, climat de afaceri dificil ș.a.m.d.
Capitalul uman: capacitate limitată a sistemului de educație și formare profesională continuă, atenție redusă acordată educației și excludere socială, excludere socială masivă.
Un alt domeniu, capacitate administrativă: serviciile publice sunt slab dezvoltate și neprietenoase.
Se înșiră, se dezvoltă toate acestea și se arată în final că modul în care capacitatea administrativă funcționează generează un pericol „de dezvoltare socioeconomică a României”.
Un alt domeniu, dimensiunea teritorială: disparitățile dintre mediul urban și cel rural sunt mari și în continuă creștere, iar aici domnul prim-ministru ne-a spus că nu mai există, că este o singură Românie, nu mai există aceste disparități ș.a.m.d.
Întrebarea mea este următoarea: dacă acestea au fost concluzii acceptate, semnate de Guvernul României în iulie, la mijlocul lui iulie 2007, și realitățile sunt cele care ne sunt prezentate de domnul prim-ministru, asta înseamnă că, într-adevăr, avem un guvern performant.
Aici se întreba cineva, ce s-a întâmplat deosebit în timpul verii?
Păi în timpul verii toate aceste realizări care au fost prezentate de domnul prim-ministru au fost înfăptuite, câtă vreme Guvernul, cu semnătură, a acceptat că există această realitate economico-socială.
În ceea ce privește alte elemente, peste 10 zile, o importantă delegație a Guvernului se va deplasa într-o foarte importantă capitală europeană, în care va arăta modul în care România s-a integrat, a realizat această integrare în Uniunea Europeană.
Inițial, m-am gândit să-i fac domnului prim-ministru o prezentare a ceea ce, în respectiva țară, se consideră că este România și cum a intrat România. Dar eu sunt sigur că domnul ministru de externe acelei delegații îi va prezenta foarte clar ceea ce este acolo.
Dar aș vrea să vă spun, domnilor din banca ministerială și doamnelor și domnilor colegi, că Guvernul va trebui să dea seamă de ceea ce este prevăzut de la art. 32 până la art. 42 din titlul II al Tratatului de aderare, pe care, onor’ Guvernul l-a semnat la Luxemburg, în aprilie 2005. E adevărat că nu mai discutăm despre Tratatul de aderare, a devenit pentru foarte mulți o piesă pe hârtie, de muzeu, și va fi pusă, împreună cu fotografii, în cine știe ce dulapuri vitrinate.
Aș dori să vă spun însă că la aceste articole din tratat se arată niște riscuri la care poate să acceadă țara numită România dacă nu face anumite lucruri și măsurile care se iau. Și în mod sigur delegația noastră se va întâlni cu aceste întrebări, pentru că domnii din capitalele europene citesc Tratatul de aderare și ne consideră serioși, că acționăm conform Tratatului de aderare.
Și atunci, domnule prim-ministru, va fi întrebată delegația română dacă la scrisoarea din 20 aprilie 2007, cea în care se spune că peste 150 de piese de acquis, care trebuiau
preluate până la sfârșitul lui 2006, nu au fost preluate, ce va răspunde? Eu m-am uitat peste inventarul celor propuse, cum să se recupereze aceste întârzieri, și aș dori să vă spun că, până acum, nu au putut fi nici teoretic recuperate și nici nu vor putea fi recuperate. Aceasta, din cauza faptului că, sigur că da, Guvernul este hărțuit politic, probabil. Dar sunt niște elemente cu care vă veți întâlni în acea capitală.
Ați vorbit aici despre capacitatea de absorbție și am fost foarte impresionat că ați spus de „gradul de absorbție de 90%”. Și aș vrea să vă reamintesc, domnule prim-ministru, că în 20 noiembrie 2006 fostul ministru de finanțe, domnul Vlădescu, spunea același lucru: „gradul de absorbție, 90%”.
În ceea ce îl privește pe domnul ministru actual de finanțe, la numai 4 luni zicea că „maximum 100 de milioane vor putea fi absorbite”. Ce s-o fi întâmplat? Dânsul nu a făcut altceva decât să citească estimările care au venit de la Bruxelles și spuneau că România va putea, într-un an de zile, să absoarbă maximum 4% din totalul care ne este alocat în anul acesta. Și, într-adevăr, 4% este aproximativ 100 de milioane.
Dar aș vrea să vă mai spun încă ceva, că în aceeași perioadă statele care au aderat în 2004 au realizat mult mai mult. Și aș vrea să vă mai spun că, în urmă cu 2-3 zile, un responsabil din Guvern pentru probleme europene făcea o declarație foarte interesantă și dați-mi voie să v-o citez: „Anul acesta vom plăti circa 1,1 miliarde de euro. În țară vor putea” – subliniez, „vor putea” – „intra 1,6 miliarde de euro din plățile pe programele PHARE”. Deci „pe programele PHARE”, toată lumea știe că acestea sunt instrumentele de preaderare, care sunt în funcție. Și spune, concluzia: „Deci am putea fi un stat neprimitor de bani europeni”.
Evident, nu mai știm exact ce să credem: în estimările care spun că maximum 4% va putea absorbi România, în ceea ce spune actualul ministru de finanțe, trecutul ministru de finanțe, dumneavoastră, domnule prim-ministru? Este foarte greu de aflat adevărul în ceea ce privește aceste chestiuni.
Voiam să vă mai dau niște date referitoare la momentul 2004–2005, dar poate, dacă o să-mi permiteți, altă dată, o să le transmit colaboratorilor dumneavoastră.
Cert este următorul lucru, că în ceea ce privește intrarea noastră în instrumentele financiare 2007–2013, vom aștepta foarte mult până când le vom accesa. Dar păcatul este că din 2008, așa cum arătam public, se revizuiește acest instrument financiar, deci bugetul Uniunii Europene, se reordonează prioritățile și se ajustează. Deci ceea ce noi nu am fost în stare să obținem, să aducem în țară, probabil se va duce în țări mai capabile sau mai nevoiașe, cum este Germania, Marea Britanie și alte state.
În ceea ce privește absorbția fondurilor din agricultură, dumneavoastră spuneați că este totul în ordine cu A.P.I.A.
Domnule prim-ministru, iertați-mă, dar actualul ministru de la agricultură, în primăvară, în aprilie, spunea că a venit și a găsit la A.P.I.A. un dezastru, că a găsit acolo numai neamuri, fete, amante, biciclete, parașute, tot felul de specimene, care în mod sigur trebuiau, miraculos, să aducă performanțe până acum. Păi dacă este vorba despre asemenea performanțe, unde sunt ele, câtă vreme România pierde 25%, probabil, din plățile directe? Care, _nota bene_ , s-ar fi adresat producătorilor direcți, nu producătorilor de comisioane, să ne înțelegem! Deci producătorilor direcți, care sunt nu doar văduviți, sunt aruncați de pe piața României și de pe piața Uniunii Europene.
## Domnule prim-ministru,
Eu am zis că nu dau crezare neapărat vorbelor rele, dar m-am interesat la trei județe și vă rog să o faceți și dumneavoastră, la Sibiu, la Dolj și la Botoșani, și o să vedeți că nu este deloc roz situația beneficiarilor care așteaptă de la A.P.I.A. aceste rezultate. Am luat trei județe doar ca să acopăr aria, fără niciun _parti-pris_ .
Aș vrea să vă mai spun că, din punctul de vedere al capacității instituționale și administrative, realmente, ceea ce s-a putut observa este o mișcare total browniană, care evident că nu poate să producă eficiență din punctul de vedere al interoperabilității administrative și instituționale cu cea europeană. Iar rezultatele vor fi cât se poate de evidente, când veți constata că încă suntem, la nivel instituțional și administrativ, pe logica preaderării, și nicidecum nu s-a intrat în logica aderării.
Vreți o probă? Luați Consiliul Concurenței, care a devenit, dintr-o spaimă, prin 2004, a pieței, în momentul de față, o pisicuță care și-a pierdut nu numai ghearele, dar se pare că și-a pierdut și mirosul, pentru a vedea ce se întâmplă pe piață și din punctul de vedere al reglementării.
Un coleg de al meu, din partea guvernamentală, la începutul lui 2005, îmi spunea, într-un plen al unei Camere, că sunt cinic, din cauza faptului că spuneam: „Dacă actuala administrație (deci, guvernare) va face ceea ce a spus în campania electorală cu sistemul juridic și cu lupta anticorupție, nu va face altceva decât să întărească corupția, să dezvolte relațiile mafiote în sistemul administrativ și în cel economic!”
Îmi pare rău, nu sunt eu cel care trebuie să o recunoască în momentul de față, domnule prim-ministru. Un comisar european (și, dacă vreți, vă dau documentul) spunea: „Ultimele evoluții sunt de natură să creeze serioase îngrijorări pentru Comisia Europeană și în special în domeniul justiției”. Dacă tot nu interesează ce cred cetățenii români despre justiție, atunci aceasta este percepția de la Bruxelles.
Să mai spunem că „Transparency International”, care a făcut toate eforturile să măsoare cât se poate de bine percepțiile, găsește România că este în continuare acolo, în ultima parte a clasamentului din Uniunea Europeană?!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.