Oana Mioara Bîzgan-Gayral

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colege, Dragi colegi,

În perioada 7–13 aprilie are loc Săptămâna internațională împotriva hărțuirii stradale. Evenimentul constituie și pentru țara noastră un prilej de conștientizare, analiză, planificare și acțiune, în scopul diminuării fenomenului hărțuirii în toate formele sale.

Hărțuirea stradală se manifestă prin fluierături, claxoane, atingeri sau adresări nepotrivite, cum ar fi „Pisi, îmi dai numărul tău de telefon?” și alte derivate ale acestora, pe care le auzim cu toții atât de des, încât încep să ni se pară normale.

Hărțuirea nu este flirt; ea se deosebește de acesta prin lipsa respectului și, mai ales, a consimțământului.

Datele recente reflectă atât amploarea acestei probleme, cât și efectele ei nedorite.

Un studiu efectuat la nivel mondial relevă că un procent de 50% dintre femei au fost hărțuite sexual pe stradă; 71% au declarat că au fost urmărite; 81,5% dintre victimele hărțuite sunt minore, aspect extrem de îngrijorător.

La nivel european, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene raportează că atât femeile, cât mai ales bărbații europeni subestimează numărul cazurilor de hărțuire. Potrivit aceleiași instituții, România este una dintre țările cu cele mai mici procente de cazuri de hărțuire pe stradă, deși o altă cercetare arată că 95% dintre femei au fost hărțuite pe stradă, 61% au fost hărțuite în mijloacele de transport în comun și 58,6% dintre victime spun că nu le apără nimeni când sunt în pericol.

Așa cum știți, am reușit împreună să creăm un cadru legislativ care definește și pedepsește hărțuirea stradală, dar pentru a reduce cât mai mult și chiar a opri complet acest fenomen este nevoie de mult mai mult. Este nevoie de înțelegere și empatie pentru victime, dar mai ales de educație, pentru ca întreaga societate să înțeleagă că hărțuirea este o formă de violență și trebuie sancționată conform legii.

Hărțuirea stradală este peste tot în jurul nostru, iar nesancționarea ei poate duce – și va duce – la forme foarte grave de violență, care se pot finaliza – și s-au finalizat, multe dintre ele – în crime.

De aceea, vă invit, dragi colege și dragi colegi, să luăm atitudine în această săptămână. Și nu numai. Să ne uităm la cei din jur și să vedem dacă nu cumva, prin acțiunile noastre, perpetuăm sau oprim acest comportament.

Vă mulțumesc.

Oana Bîzgan, deputat independent.