Oana Mioara Bîzgan-Gayral

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colege,

Dragi colegi,

Între 8 și 14 aprilie a avut loc Săptămâna hărțuirii stradale – un prilej de conștientizare a hărțuirii în spațiul public, acest flagel care afectează predominant atât fetele și femeile, cât și membrii comunităților minoritare. De la gesturi obscene și comentarii cu tentă sexuală la amenințări și agresiuni fizice sau sexuale, hărțuirea stradală este o formă de violență și trebuie tratată ca atare.

Opt din 10 românce declară că nu se simt în siguranță pe stradă. Recent, o femeie din Pașcani a fost aproape violată sub privirile absente ale trecătorilor.

Suntem obișnuiți să găsim scuze agresorilor și să dăm vina pe victime. Iar asta trebuie să se schimbe.

Dincolo de spațiul public, hărțuirea capătă forme insidioase, care produc consecințe pe termen lung. Mă refer aici la hărțuirea la locul de muncă, un fenomen care afectează peste 12 milioane de oameni la nivelul Uniunii Europene. Problemele de sănătate cauzate de condițiile de la locul de muncă reprezintă una dintre cele mai mari îngrijorări la nivel european. Stresul cronic, absenteismul, concediile de incapacitate de muncă, de lungă durată, anxietatea, depresia și chiar suicidul – toate acestea pot fi cauzate de hărțuirea morală la locul de muncă.

În realitate, acest tip de hărțuire are impact negativ nu doar la nivel individual, ci și economic. Reducerea productivității angajaților afectează performanța economică și, implicit, profitabilitatea companiilor. Hărțuirea poate însemna irosirea talentului și a competențelor, iar ambele au impact asupra calității pieței muncii și deci a întregului sistem economic. Hărțuirea repetată la locul de muncă generează riscuri și costuri suplimentare de selecție și reconversie profesională. Mai mult, poate conduce la părăsirea temporară sau definitivă a pieței muncii.

Hărțuirea morală, violența psihologică și discriminarea la locul de muncă trebuie identificate, prevenite și reglementate în mod corespunzător, nu doar pentru binele victimelor, ci al întregii societăți. De aceea am inițiat un proiect de lege care introduce hărțuirea morală la locul de muncă alături de toate celelalte forme de hărțuire deja reglementate.

Avem datoria, dragi colege, dragi colegi, să asigurăm protecția tuturor salariaților. Aceste măsuri de prevenție și combatere a hărțuirii fac din locul de muncă un spațiu motivant și sigur. Astfel angajații pot da randament maxim, iar companiile, statul și întreaga economie românească prosperă.

Contez din nou pe sprijinul vostru, dragi colege, dragi colegi, să arătăm împreună #ToleranțăPentruViolență. Să nu uităm că hărțuirea este violență.

Vă mulțumesc.

Oana Bîzgan, deputat București.