Cătălin Ioan Nechifor

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată prim-ministrului Guvernului României, doamnei Viorica Vasilica Dăncilă.

Stimată doamnă prim-ministru,

Anul acesta România va fi din nou evaluată de către Comisia Europeană, prin intermediul așa-numitului Raport de țară, primul dintre ele fiind elaborat în noiembrie 1999, la doar patru ani de la momentul în care România a depus cererea oficială de integrare la Uniunea Europeană.

Sunt ani și ani de muncă în comun, atât din partea română, cât și din partea europeană, au fost și plusuri, au fost și minusuri, însă drumul României a continuat să fie ireversibil în integrarea în structurile Uniunii.

Au fost, de-a lungul timpului, poziții pertinente care reflectau realitățile societății românești, dar, în egală măsură, au fost și anumite aspecte care păreau să fie mai degrabă prea puțin fundamentate și discutate cu reprezentanții guvernului, indiferent care a fost acesta. Am în vedere, în acest sens, inclusiv instituirea Mecanismului de Cooperare și Verificare, care a fost stabilit să prevină sau să remedieze deficiențele din domenii precum siguranța alimentelor, fonduri agricole, dar mai ales reforma sistemului judiciar și, sigur, lupta împotriva corupției.

Am acceptat acest mecanism – sau, ca să vorbesc în termeni europeni, acest „stick and carrot” –, prin care orice punct de vedere critic formulat de către Comisia Europeană la adresa României să fie acceptat fără nicio rezervă de către partea noastră.

În urmă cu câteva zile am participat la dezbaterea organizată de către delegația Comisiei Europene la București, ocazie cu care s-a vorbit despre Raportul de țară pe anul anterior și am observat foarte multe nuanțe în care Comisia zugrăvește progresul țării noastre, cu bune și cu rele. Comisia remarcă puternica creștere economică, consideră progresul înregistrat în multe domenii, inclusiv în sănătatea publică, chiar dacă nu este încă la nivel european, dar critică, în același timp, modelul de creștere economică, ca fiind prea mult bazat pe consum, considerând că nivelul de investiții în anul anterior, situat la doar 23% din PIB, este datorat în mare măsură mediului privat.

Este remarcată și rata redusă de 4,9% a șomajului și, în același timp, se consideră că disparitățile și inechitățile sociale cresc, iar, din păcate, unul dintre cei mai dureroși indicatori statistici este acela că unu din doi copii din România riscă să trăiască în sărăcie.

Cu toate acestea, Comisia recunoaște faptul că în anul precedent s-au petrecut mutații importante pe piața muncii, dar acest lucru nu-l consider tocmai pozitiv și citez: „Creșterea puternică a salariilor în anul 2017, susținută

de majorarea cu 16% a salariului minim pe economie și de majorări salariale în sectorul public, riscă să exercite presiuni asupra competitivității și inflației, dacă nu vor fi însoțite de măsuri corespunzătoare de impulsionare a productivității.”