Cătălin Cherecheș

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am intitulat declarația politică de azi „Drumul Baia Mare–Dej, un drum al disperării”.

Drumul european E58, tronsonul Baia Mare–Dej este un tronson al disperării. Licitația pentru repararea drumului s-a realizat în vara anului 2009. Au fost promisiuni ferme ale Guvernului Boc că acest drum va fi reabilitat. Chiar și un contract a fost semnat în acest sens, dar lucrurile s-au oprit aici.

Fostul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, a avut un dinte împotriva Maramureșului. Premierul Boc a promis însă, în vizitele sale în Maramureș, că nu va trece cu vederea această porțiune importantă care leagă municipiul Baia Mare de restul civilizației. A promis și noul ministru Anca Boagiu că drumul Baia Mare–Dej va fi reabilitat. Cel puțin așa susține administrația județeană din Maramureș.

Colegi parlamentari, ale căror nume nu le voi rosti acum, au declarat, pe rând, în ultimii doi ani, că au avut întrevederi la Ministerul Transporturilor și la Guvern pentru a rezolva problema drumului E58.

Eu nu doresc să fac promisiuni, dar încerc să arăt importanța reabilitării acestui tronson. Drumul care nu este tranzitat doar de băimăreni, ci de toți maramureșenii, porțiunea Dej–Cluj arată impecabil, în timp ce drumul Baia Mare–Dej este un drum al disperării. Sute de maramureșeni, poate chiar mii, tranzitează zilnic aceasta porțiune. Studenții maramureșeni care au ales să se instruiască în universitățile clujene, populația județului care apelează la specialiștii clujeni, procese care se desfășoară la Curtea de Apel din Cluj, bolnavii care merg la tratamente sau investigații la clinicile clujene, plus alte probleme nenumărate, îi fac pe maramureșenii pe care îi reprezint să fie nevoiți să utilizeze acest drum.

Guvernarea a promis, prin viu grai sau prin delegații veniți în Maramureș, că va rezolva această problemă spinoasă. Termenele au fost mereu destul de apropiate, însă suficient de îndepărtate încât să se facă uitate, iar apoi guvernanții să promită iar.

Cetățenii municipiului Baia Mare merită la fel de mult ca și cei din Cluj-Napoca. Oamenii din Maramureș, băimărenii care m-au trimis în Parlament, îmi vorbesc permanent despre acest drum al disperării, un drum al nervilor.

Contractul de reabilitate a fost semnat pentru cei 87 de kilometri de drum, finanțările au fost promise. S-a vorbit de fonduri guvernamentale, de fonduri europene, s-a vorbit de

bani care urmează a fi alocați și nu s-a făcut nimic. Totul a rămas la stadiul de promisiuni.

Fac un apel, pe această cale, la ministrul transporturilor, Anca Boagiu, și o rog, cu toată seriozitatea, să nu facă la fel ca predecesorul ei, Radu Berceanu, să nu promită și apoi să uite ce a promis, fiindcă oamenii nu te uită, fiindcă băimărenii merită să poată ajunge în condiții civilizate la Cluj-Napoca, fiindcă maramureșenii sunt oameni care merită la fel de mult ca oricare alți locuitori ai României.