Cristina Ionela Iurișniți

Mulțumesc, domnule președinte.

O felicit pe colega mea din Comisia pentru educație, doamna Cherecheș.

Ieri, într-adevăr, am avut această Lege a editurii unice.

Eu voi vorbi astăzi despre violența care distruge vieți, și este vorba de o scrisoare deschisă adresată doamnei ministru Carmen Dan. Violența distruge vieți în fiecare țară și la orice nivel al societății, indiferent de nivelul de trai sau de educație.

Din păcate, deseori violența este o problemă tabu, despre care toată lumea se ferește să discute deschis.

Tocmai de aceea, pentru că actele de violență sunt ascunse adesea ochiului public sau chiar tolerate, nu există multe statistici care să reflecteze într-adevăr cât de gravă este această problemă.

O foarte mare parte din populația României nu știe de existența unui instrument juridic care reglementează violența în familie. Spre exemplu, o mare parte din victimele violenței nu au apelat niciodată la instituții specializate.

Și știm foarte bine că populația României este mai tolerantă față de problematica violenței în familie decât populația altor țări din Uniunea Europeană, întrucât patru din 10 români consideră că actele de violență fizică în familie nu sunt acte foarte grave, comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, în care doar un individ din 10 este mai tolerant cu astfel de manifestări.

Cu sau fără statistici, femeile suportă sistematic și simptomatic violențe de diferite tipuri, de la cele fizice la cele subtil psihologice.

Pe 24 februarie, deci de Ziua Dragobetelui, 2018, încă o tânără a fost ucisă. Crește, astfel, numărul femeilor care și-au pierdut viața de la începutul acestui an omorâte de partenerii lor, după un lung istoric de violență. Unele dintre ele – cazul educatoarei de la grădinița din București – aveau inclusiv un ordin de protecție emis împotriva agresorului.

Având în vedere următoarele informații:

Un sondaj al Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați din aprilie 2017, care relevă că 72% dintre români cred că poliția este principala instituție care ar trebui să intervină în cazurile de violență în familie;

Aproximativ 50% dintre plângerile prealabile pentru cazuri de violență sunt retrase;

S-au raportat poliției un număr de 20.531 de fapte de loviri și alte violențe comise între membrii familiei;

Anul trecut, 46 de femei, 26 de bărbați și 12 copii au murit în urma violențelor comise asupra lor de foști sau actuali parteneri sau de alți membri ai familiei;

O organizație importantă precum este CEDO a condamnat România pentru lipsa de reacție a autorităților într-o cauză privind violența în familie. Și avem hotărârea din 23 mai 2017 în Cauza Bălșan împotriva României, care a obligat statul român să plătească reclamantei 9.800 de euro daune morale;

Faptul că România a ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; știm foarte bine despre Convenția de la Istanbul. Aceasta a intrat în vigoare la 1 septembrie 2016 și se impune transpunerea prevederilor convenției în legislația internă,