Tamara Dorina Ciofu

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul declarației de astăzi: „Combaterea traficului de

persoane – o responsabilitate a tuturor structurilor statului”. Stimați colegi,

Distinși parlamentari, Stimate colege,

Traficul de persoane reprezintă o boală a secolului al XXI-lea. Globalizarea și deschiderea granițelor nu aduc numai dezvoltare și prosperitate, ci și pericolele la care societatea modernă este expusă din ce în ce mai mult.

Traficul de persoane reprezintă negarea unor drepturi și libertăți naturale de către indivizi, grupuri infracționale sau organizații criminale.

Parlamentele din întreaga lume, societatea civilă, factorii de decizie și formatorii de opinie au obligația primordială de a informa cetățenii cu privire la situațiile de risc în care se pot afla și să ia măsuri ferme, în forță, împotriva celor ce înțeleg să profite financiar de pe urma libertăților și drepturilor cetățenești ce aparțin altor persoane.

În România, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, aflată în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, are rolul de a veghea la implementarea politicilor din domeniul traficului de persoane, însă coordonează și eforturile din domeniul protecției sociale a victimelor.

Organizarea în 15 centre regionale cu rol de coordonare a activității antitrafic face posibil ca eforturile guvernamentale să se răspândească peste tot în țară și prin intermediul experților să se constituie adevărate rețele de combatere a traficului de persoane. Cu toate acestea, țara noastră este încă un punct fierbinte pe harta grupărilor infracționale care au ca scop traficul de persoane, în ciuda faptului că marea majoritate a țărilor Uniunii Europene colaborează îndeaproape pentru combaterea acestui flagel însă, potrivit datelor statistice oferite de Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, anul 2013 a cunoscut cea mai mare scădere a numărului de victime traficate și identificate, de aproximativ 14%, în comparație cu anii precedenți.

Totodată, datele relevă câteva tendințe extrem de importante și care trebuie luate în calcul în conturarea politicilor publice. Cea mai mare parte dintre victime provin din mediul rural: 75% din victimele traficului de persoane au fost absolvente ale ciclului gimnazial sau liceal. Cele mai multe victime au fost atrase prin intermediul unor promisiuni de locuri de muncă în străinătate. Aceste tendințe relevă două mari concluzii: traficul de persoane se naște în mediile sărace, în lipsa informației și a educației.

De aceea, consider că este necesară o colaborare pe termen lung între Ministerul de Interne și Ministerul Educației Naționale, pentru a aduce informația în rândul celor mai vulnerabili, pentru a-i educa și a le face cunoscute riscurile la care se expun atunci când, în speranța de a-și face un viitor mai bun, ajung victime ale traficului de persoane.