Tamara Dorina Ciofu

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul declarației este „De ce este necesară o Lege pentru interzicerea fumatului în spațiile publice?”.

Stimați colegi,

Distinși parlamentari,

Interesul sănătății publice primează și statul român are obligația constituțională de a asigura sănătatea publică și un mediu sănătos.

În calitate de medic și de inițiator al Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, care se află în prezent în dezbatere la Senat, consider oportună prezentarea către dumneavoastră a argumentării care a stat la baza acestei inițiative și a dovezilor incontestabile ale experților naționali și internaționali, care fundamentează acest demers legislativ.

După cum am menționat și în expunerea de motive care a stat la baza depunerii inițiativei, este necesară o lege prin care să fie interzis complet fumatul în spațiile publice, care să alinieze România atât legislației europene, cât și practicilor din țări care au implementat deja cu succes astfel de măsuri.

Fumatul a ucis în 2012 în România aproape 42.000 de oameni, conform celor mai recente date din sistemul de servicii medicale de sănătate și a costat bugetul de asigurări de sănătate peste 1 miliard de lei pentru tratarea diverselor boli asociate, depășind chiar și suma alocată sistemului de sănătate din taxa de viciu.

S-a calculat că inhalarea fumului de tutun este responsabilă în România de 82% din decesele prin cancer de plămâni, de 55% din decesele datorate bolilor respiratorii cronice și de 19% din decesele prin boli cardiovasculare.

Conform Raportului Comisiei Europene privind implementarea recomandării privind mediile fără fum de tutun, din 30 noiembrie 2009, România se numără printre țările Uniunii Europene cu cea mai mare expunere a cetățenilor la fum de tutun, în spațiile publice închise.

86,6% din persoanele cu vârste peste 15 ani au afirmat că au fost expuse fumului de tutun în restaurante, pe parcursul ultimelor 30 de zile.

97,5% din nefumătorii cu vârste între 15 și 24 de ani au afirmat că au inhalat involuntar fum de tutun în restaurante, baruri, cluburi.

O treime, 34,2% din populația activă, declară că a fost expusă recent fumului de tutun la locul de muncă, iar în ultimele 30 de zile, în ciuda insistenței interdicției de a fuma la locul de muncă.

Astfel, rezultă că tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani sunt cei mai expuși fumatului pasiv, ceea ce reprezintă o gravă amenințare la sănătatea publică în România. Înăsprirea legislației este recomandată de Organizația Mondială a Sănătății ca una din cele mai cost-eficiente măsuri prin care se poate reduce procentul fumătorilor, dar și al celor expuși la fumul de țigară.

Fumatul pasiv reprezintă o încălcare a drepturilor constituționale la sănătate și la un loc de muncă sănătos, așa cum sunt ele stipulate în Constituția României.