Mihai Niță

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul declarației: „Ziua internațională a drepturilor omului”.

Ziua drepturilor omului este sărbătorită anual, în aproape toată lumea, pe 10 decembrie. Data a fost aleasă pentru a onora adoptarea și proclamarea de către Adunarea Generală a ONU la 10 decembrie 1948 a Declarației Universale a Drepturilor Omului, prima exprimare globală a drepturilor omului și una dintre primele realizări majore ale Organizației Națiunilor Unite. Mai există, din nefericire, zone ale planetei unde autoritățile consideră că drepturile omului sunt un lux, atitudine care a inspirat-o, probabil, pe doamna Raluca Prună, fost ministru al justiției din România veacului XXI, era noastră, la 70 de ani de la semnarea declarației.

„Toți oamenii se nasc liberi și egali în demnitate și în drepturi. Oamenii sunt înzestrați cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unii față de alții în spiritul fraternității”, se afirmă în primul articol al declarației.

Principiile enunțate în cuprinsul acestui document reprezintă un ideal comun al societăților democratice care promovează respectul pentru drepturile și libertățile omului. Ziua internațională a drepturilor omului este o zi a solidarității, în toată diversitatea sa.

Drepturile și libertățile consfințite în Declarația Universală a Drepturilor Omului se regăsesc și în Convenția europeană a drepturilor omului, adoptată în 1950 de către Consiliul Europei, o listă de drepturi garantate, ce reflectă valorile civilizației și democrației: dreptul la viață, interzicerea torturii, sclaviei și a muncii forțate, dreptul la libertate și securitate, dreptul la un proces echitabil, respectarea vieții private și de familie, libertatea de gândire, de conștiință și de religie, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire și de asociere, dreptul la căsătorie, dreptul la o cale de atac eficientă și interzicerea discriminării.

Actualmente, în România, unele persoane care ocupă înalte demnități publice tratează samavolnic subiectul, ca și când n-ar fi aflat că suntem o țară europeană, semnatară a celor două documente internaționale de însemnătate profundă pentru asigurarea democrației. Esența democrației moderne se fundamentează pe respectarea drepturilor omului, pluripartitism, limitarea și separarea puterilor în stat.

Drepturile omului sunt drepturi inalienabile, nu pot fi luate niciunei persoane, sunt universale, aplicându-se peste tot și sunt aceleași pentru toți, așa cum prevede și Constituția

republicii, omagiată prin acțiuni publice de către membrii ALDE la finele săptămânii trecute.

De-a lungul istoriei mondiale s-au remarcat mai multe personalități de excepție care și-au dedicat viața luptei pentru drepturile omului. Un exemplu a fost președintele Africii de Sud, Nelson Mandela, un simbol al luptei anti-apartheid, laureat al Premiului Nobel, care a luptat întreaga viață pentru „o societate liberă și democratică, în care toți să trăiască în armonie și cu șanse egale. Este un ideal pentru care sunt gata să mor”, afirma politicianul.