Camelia Gavrilă

Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Social Democrat susține și votează în unanimitate prevederile acestei comunicări. E, în același timp, un prilej de reflecție și de reconsiderare a tuturor demersurilor necesare în spațiul educațional, în spațiul pregătirii și formării tinerilor încă din sistemul preuniversitar, continuând cu cel universitar și cu procesul de _long life learning_ , în spiritul valorilor europene, al deschiderii spre europenitate, spre o cetățenie activă.

E, în același timp, o deschidere și o preocupare pentru ca dimensiunea europeană și calitatea predării să fie în acord cu practicile europene. Și aceasta înseamnă și digitalizare, înseamnă și preocupare pentru știință, pentru competență, pentru translarea informațiilor în competențe adevărate, în contexte sociale, economice, care să permită inserția absolvenților mai târziu. Două chestiuni sunt foarte importante, pe care le ridică această comunicare.

Pe de o parte, importanța mobilității studenților și elevilor, a stagiilor de practică în exterior și a stagiilor de studiu în diferite zone și posibilitatea de a recunoaște aceste experiențe.

De asemenea, mobilitatea înseamnă și posibilitatea de a lucra și de a studia și de a recunoaște diplomele.

Deși programul Bologna a fost introdus cu multă consecvență, încă sunt dificultăți în recunoașterea diplomelor universitare, în anumite țări. Și, de aceea, demersurile trebuie făcute și de la nivel de minister, pentru recunoașterea și inserția mai rapidă în muncă a absolvenților noștri în alte țări ale spațiului european.

O altă chestiune este legată și de accesul la mobilitate. Această generație aproape Erasmus, de care vorbim și care a avut posibilitatea de a cunoaște, de a învăța, de a participa la schimburi culturale, trebuie să continue mai departe, programele Erasmus+ să fie susținute.

Și aș mai vrea să subliniez, ca filolog și ca profesor, pentru că tot suntem în contextul în care dezbatem planurile, variantele de planuri-cadru pentru liceu, sublinierea pe care comunicarea o face asupra limbilor străine, asupra învățării limbilor străine.

Deci a doua limbă străină trebuie să rămână în curriculumul obligatoriu. Pentru că numai în felul acesta putem vorbi și de respectul multilingvismului, și de creșterea șanselor de comunicare și de integrare mai departe într-un spațiu european al diversității, al educației.

Sunt foarte multe probleme...