Ioan Cristea

Mulțumesc, domnule președinte.

„Schimbare concretă în România sau argumentarea nevoii unei republici parlamentare”.

Sistemul actual pare conceput pentru a favoriza birocrația, jocurile de culise și loviturile de palat, nu pentru a crea un cadru simplu și eficient de guvernare în interesul alegătorilor. În acest context, o schimbare de sistem care ar clarifica mult viața politică românească ar fi transformarea României în republică parlamentară.

Ideea nu este nouă, a mai fost menționată ocazional în cei 17 ani ai tranziției, însă nu suficient de incisiv.

De asemenea, simultan cu această transformare, este necesară implementarea unor măsuri colaterale de reformă a sistemului electoral și politic românesc, contribuind astfel la o schimbare profundă a clasei politice și așezarea fragilei democrații de la noi pe temelii sănătoase. Vă propun spre dezbatere și reflecție 10 argumente în favoarea acestei idei.

1. Legitimitatea cea mai mare este dată de votul direct al electoratului. Este firesc ca această persoană aleasă direct să aibă cele mai multe prerogative de conducere în stat. Puterea primului-ministru este mult mai mare decât a președintelui, astfel că este normal ca primul să fie ales prin vot popular.

2. În România e necesară o schimbare de mentalitate. Poporul trebuie să înțeleagă că puterea administrativă este mult mai importantă și afectează mai mult viața omului simplu decât atribuțiile diplomatice sau militare. De asemenea, trebuie să dispară imaginea liderului ca un conducător autocratic, voievod, și să fie înlocuită cu cea a unui lider modern, profesionist, competent și stilat, charismatic, dar tehnocrat.

3. Președintele trebuie să fie o persoană abilă în relațiile externe, o personalitate stilată, cu o cultură bogată, cu bungust și prestanță. Votul popular aduce adeseori în prim-plan persoane populiste, demagogi și vedete apărute peste noapte. Alegerea președintelui de către Parlament ar mări șansele evitării ascensiunii unor extremiști sau persoane nepotrivite în această poziție de reprezentant al națiunii române, iar alegerea primului-ministru ar putea crește discernământul electorilor, confruntarea fiind axată mai mult pe soluții administrative și mai puțin pe impresie artistică. Astfel este favorizată ascensiunea profesioniștilor în cea mai importantă funcție de stat, o condiție esențială pentru instaurarea meritocrației pe plaiurile noastre.

4. Sistemul propus scade șansele unui conflict între Președinție, Guvern și Parlament, delimitează clar atribuțiile fiecărei instituții în parte, iar împreună cu măsuri simultane de reformă constituțională oferă condițiile administrării mai eficiente și mai puțin birocratice a țării.