Victor Paul Dobre

Mulțumesc, domnule președinte.

Și permiteți-mi să citesc succesiv amândouă declarațiile. Evenimentele din decembrie 1989 au adus românilor mult dorita libertate și democrație. Am învățat împreună, în acești ani, lecții importante despre democrație și poate că cea mai importantă dintre toate a fost cea referitoare la faptul că poporul, românii sunt cei care îi desemnează pe cei care le conduc destinele.

Sperând ca decizia Curții Constituționale va valida într-un final ideea total greșită a alegerilor comasate, exprimată prin proiectul de lege adoptat, fostul Guvern a încercat să amâne, pe cât posibil, luarea unei hotărâri în ceea ce privește organizarea alegerilor.

Iată că, prin decizia Curții, mandatul aleșilor locali nu poate fi prelungit, și alegerile locale, așa cum a anunțat Guvernul și așa cum era normal, vor avea loc în luna iunie. Astfel, din cauza ezitărilor vechiului Guvern, Guvernul recent învestit este pus în situația de a lua decizii în grabă.

În acest sens, am atras atenția încă de anul trecut asupra faptului că cel mai târziu începând cu 15 aprilie trebuie organizate birourile electorale, fapt ce se poate realiza numai în baza hotărârii de guvern de organizare a alegerilor, care nu poate apărea deci mai târziu de începutul lunii martie.

Prin urmare, considerând consultările pe această temă, anunțate de PDL, cu partidele din opoziție la fel de formale ca și consultările de la Cotroceni, această hotărâre de guvern ar fi trebuit să se afle deja pe masa Guvernului.

Alocarea fondurilor necesare pentru desfășurarea în bune condiții a alegerilor locale este o altă decizie pe care Guvernul va trebui să o ia în cel mai scurt timp.

În acest context, cerem Guvernului să acționeze corect atât față de opoziție, dar mai ales față de electorat, și să emită de urgență hotărârile necesare în vederea organizării de alegeri locale corecte și democratice.

A doua declarație politică.

Una dintre cele mai cunoscute teme ale guvernării actuale, așa cum s-a susținut întotdeauna, a fost tema statului social. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a lăsat din februarie peste 73.000 de beneficiari de ajutoare sociale fără alocația de susținere a familiei, a venitului minim garantat sau fără indemnizația pentru creșterea copilului, ca urmare a faptului că aceștia au restanțe în ceea ce privește plata impozitelor și a taxelor locale.

România se situează din punct de vedere al protecției sociale pe penultimul loc în Europa, reușind cu greu să depașească doar Bulgaria.

State cu PIB-uri substanțial mai însemnate decât al României cheltuiesc în jur de 20% din PIB pentru protecție socială fără ca guvernele lor să culpabilizeze categoriile sociale și așa defavorizate.

Potrivit Ministerului Muncii, alocația de susținere a familiei a fost suspendată în cazul a 11,65% din cei 347.469 de beneficiari, adică 40.463 de restanțieri, venitul minim garantat nu se va mai acorda în 10,84% din cele 190.490 de cazuri înregistrate, adică 20.654 de restanțieri, iar indemnizația de creștere a copilului se suspendă pentru 6,71% din cei 177.577 de beneficiari, adică 11.921 de restanțieri. Totuși, Guvernul nu a pus la dispoziția opiniei publice și date la fel de clare din care să rezulte care sunt restanțele pe care acești beneficiari de ajutoare sociale le au la bugetele locale, astfel încât să avem o imagine clară a sumelor a căror recuperare se încearcă prin aceste măsuri. Vorbind despre 73.000 de persoane fizice, sunt convins că valoarea însumată a restanțelor acestora nu reprezintă o sumă semnificativă care să se înscrie în categoria celor pentru combaterea crizei actuale cu care se confruntă țara noastră.