Borbély László

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege și stimați colegi,

E un an aniversar 2015 în ceea ce privește drepturile minorităților naționale și acceptarea de către țările din Europa a acestor drepturi, pentru că, în mai 1995, România a ratificat Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și ar trebui, evident, să sărbătorim, să organizăm seminarii, să analizăm ce s-a întâmplat din 1995 până acum, nemaivorbind de faptul că, în 2007, România a ratificat Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare cu standarde înalte, pentru că, slavă Domnului, așa cum e și în Parlament, unde sunt prezente 19 minorități naționale, este o politică evident pozitivă din acest punct de vedere.

Iată, după ce au trecut 20 de ani de la ratificarea acestei carte, ce se întâmplă pe teren, cum se spune, când ne uităm cam cum România a făcut față respectării drepturilor minorităților naționale.

În Târgu Mureș, unde circa jumătate din populație e română, jumătate, aproape jumătate este de etnie maghiară. După ce din 2001 există hotărârea consiliului local privind inscripțiile bilingve ale străzilor, ceea ce este justificat, și eu cred că orice om care a trăit acolo și trăiește într-un oraș ca Târgu Mureș, unde în anul 1567 s-a declarat deja toleranță față de religie și față de alte etnii, e normal ca aceste inscripții să apară bilingv.

Iată că, într-un exces de zel, poliția locală..., după ce din 2001 nu s-a rezolvat această problemă – și evident că este vina primăriei și a primarului că n-au pus în practică o hotărâre a consiliului local –, unii cetățeni, pe proprietatea privată, au pus câteva inscripții ale străzilor în conformitate cu, evident, numele străzii respective, ei, acest șef al poliției locale i-a amenințat și a făcut procese-verbale cu posibilitatea unei amenzi între 30.000 și 50.000 de lei pentru fiecare cetățean.

Iată că, după 20 de ani, după ce noi am făcut pași, și eu zic pași importanți, în ceea ce privește drepturile minorităților naționale, asistăm la aceste abuzuri.

Și de ce vă spun acest lucru? Și de ce trebuie să luăm unele măsuri și la nivelul administrației centrale?

Comisia Europeană împotriva Rasismului și a Intoleranței, din cadrul Consiliului European, a avut un raport critic față de România anul trecut și a înșirat toate acele probleme care mai sunt, începând cu simbolurile naționale și cu alte prevederi, care nu sunt respectate de România, deși a semnat aceste documente. E un raport... privind Carta europeană a limbilor regionale, din 2012, care relevă aceleași lucruri. Trebuia deja de un an și jumătate să depună România un raport în ceea ce privește respectarea acestor prevederi din carta europeană. Din păcate, România nici până acum nu a depus acest raport.

Deci eu fac un apel către Ministerul Afacerilor Externe, către Ministerul de Interne, către toți cei implicați, în primul rând, să finalizeze acest raport, să vedem împreună cu organizațiile minorităților naționale cum am putea să-i sancționăm, dacă nu există altă cale, sau să existe o monitorizare a acestor drepturi și fiecare instituție a statului, începând de la prefectură până la administrația centrală și locală, să nu abuzeze de unele intenții de a strica această conviețuire între majoritate și minoritate. O să facem un apel instituțional către instituțiile României, pe viitor să nu se întâmple asemenea abuzuri ca la Târgu Mureș.