Sorin Avram Iacoban

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege și stimați colegi,

Declarația mea politică se astăzi se numește „Viața are prioritate!”.

În ultima perioadă asistăm la discuții înverșunate cu privire la noile dispoziții ale Codului rutier, încercându-se în special discreditarea proiectului inițiatorului, aducându-se ca argumente motive, unele pertinente, iar altele puerile, fără logică. În timp ce în România cimitirele nu mai fac față victimelor accidentelor rutiere, la posturile TV se dezbate aprins despre faptul că nu ar exista o proporție între gravitatea faptei săvârșite și incisivitatea cu care legiuitorul dorește să intervină.

O idee care a prins în ultima perioadă susține că legiuitorul ar trebui să-și îmbunătățească activitatea preventivă în detrimentul severității pedepselor aplicate. Un alt curent a propus ca măsură reală pentru scăderea accidentelor de circulație îmbunătățirea infrastructurii rutiere. Un alt grup a insistat asupra faptului că lipsa educației participanților la trafic ar fi principalul factor care ar genera accidente rutiere, subliniindu-se că „mica înțelegere” pe șoselele din Europa nici măcar nu există.

Analizând legislațiile din Uniunea Europeană, observăm că, în forma actuală, legislația rutieră este blândă în România. Astfel, în Franța, Italia, Austria amenda pentru depășirea cu 50 km/h a vitezei legale poate trece de 2.000 de euro. În Anglia, Germania, Austria, Franța, Italia și Spania, amenzile contravenționale variază între 50 și 4.000 de euro. Nu mai punem la socoteală faptul că măsura reținerii permisului variază, în ceea ce privește perioada, de la 3 la 6 luni, mergând până la un an în Marea Britanie, 2 ani în Polonia, 3 ani în Franța.

Conducerea în stare de ebrietate este drastic pedepsită în țările Uniunii Europene, sancțiunea putând ajunge la aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare, a unei interdicții de a mai conduce pe o perioadă de 3 ani sau chiar confiscarea autovehiculului. Șofatul fără permis reprezintă, ca și în legislația românească, o infracțiune, însă amenda în legislația europeană poate ajunge până la 15.000 de euro. Nu în ultimul rând, în țări ca Anglia, Austria, Franța, Belgia, Germania, Italia, Olanda, Spania, în lipsa achitării amenzii contravenționale, se trece la imobilizarea vehiculului.

Ca principale cauze care au determinat – la ultimul recensământ în țările Uniunii Europene – aproximativ 1,3 milioane de accidente pe an, în urma cărora s-au înregistrat 43.000 de decese și rănirea a 1,7 mii de cetățeni, au fost menționate: viteza, consumul de alcool, oboseala, neutilizarea centurii de siguranță.

În România, o modificare a Codului rutier se cerea de foarte mult timp, însă o astfel de inițiativă a fost tergiversată, deși cifrele arătă îngrijorător. Astfel, potrivit statisticilor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2012, din totalul de 26.927 de accidente rutiere soldate cu victime, pe fondul vitezei, al neacordării priorității pietonilor angajați regulamentar în traversare sau al consumului de băuturi alcoolice, au fost produse 10.513 accidente soldate cu 805 persoane decedate, 4.000 de persoane rănite grav, 10.125 de persoane rănite ușor. Spre deosebire de anii 2003, 2004, 2005, în perioada 2007–2009, numărul accidentelor a crescut vertiginos, numărul victimelor ajungând în 2008 la 3.065 de morți. Pentru perioada 2010–2012, deși numărul evenimentelor rutiere a scăzut sensibil, numărul victimelor a rămas foarte ridicat, situându-se în jurul cifrei de 2.300. Ca motive care au determinat accidentele rutiere, folosindu-se statisticile Ministerului Afacerilor Interne, observăm că principala cauză o reprezintă neadaptarea vitezei la condițiile meteo-rutiere, urmată îndeaproape de viteza excesivă și neacordarea priorității de trecere pietonilor.