Constantin Avram

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „IMM-urile, motor al economiei naționale”.

Una dintre cele mai importante transformări petrecute în România, după 1990, a reprezentat-o trecerea la o economie de piață și implicit apariția a ceea ce numim IMM-uri (întreprinderile mici și mijlocii).

Într-o perioadă când procesul de privatizare a întreprinderilor de stat determina o reducere semnificativă a locurilor de muncă, amplificând astfel șomajul, acest nou sector privat, care se forma, a creat o mare parte din noile locuri de muncă.

Este o realitate că potențialul și rolul întreprinderilor mici și mijlocii în economia fiecărei țări este esențial, reprezentând o sursă continuă de inovație, competențe antreprenoriale, locuri de muncă, coeziune economică și socială, dezvoltare și evoluție într-o economie modernă și competitivă.

Consider că este deosebit de important să conștientizăm cu adevărat potențialul enorm al întreprinderilor mici și mijlocii de a genera creștere economică și ocupare a forței de muncă. Nu cred că este nevoie să amintim că cele 21 de milioane de IMM-uri de la nivelul Uniunii Europene reprezintă 99% din numărul total al întreprinderilor, numărând aproximativ 75 de milioane de angajați. Acestea nu sunt doar cifre, ci reprezintă o realitate care vorbește clar despre capacitățile acestui sector de a juca un rol strategic în economia unei țări, prin abilitatea de a răspunde concret unor nevoi punctuale, precum crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea mediului concurențial, valorificarea resurselor locale sau crearea unor oportunități de dezvoltare a tehnologiilor.

Criza economică a lovit puternic în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii din toată Europa determinând, la un anumit nivel, o rumoare, care în mare parte s-a concretizat în conferințe și dezbateri sau publicări de rapoarte însă, din punctul meu de vedere, fără stabilirea unui set de măsuri concrete pentru sprijinirea reală a acestui sector.

Dincolo de aceste dezbateri continuă să existe însă și câteva state care au realizat că este nevoie de abordări punctuale pentru sprijinirea acestor întreprinderi care, pentru majoritatea statelor, reprezintă cea mai importantă sursă de locuri de muncă și de creștere economică.

Nu putem, în acest context, să nu ne amintim faptul că fostul ministru al finanțelor în Guvernul Boc, printr-un act normativ (ordonanța de urgență din 2009 privind impozitul forfetar, un act abuziv), a decimat aproximativ 300.000 de firme mici și mijlocii, reușind cea mai nefericită creștere a procentului de șomaj și trimițând în ajutorul de șomaj aproximativ 500.000 de salariați.

A reușit să diminueze semnificativ și veniturile la bugetul de stat. Și nu este de neglijat faptul că această măsură a fost luată într-un moment în care IMM-urile contribuiau la PIB-ul României cu 70–73 de procente. Să nu facem aceleași greșeli printr-un tratament neadecvat condițiilor economice reale, să nu uităm că sectorul IMM-urilor poate deveni principalul motor al economiei naționale, principalul contributor la bugetul de stat, dar și principalul sector de absorbție a forței de muncă a celor disponibilizați din sectorul de stat, deci principalul sector ce contribuie din plin la scăderea șomajului.