Constantin Avram

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează „Modificarea Constituției, primul pas spre modernizarea statului român”.

Una dintre temele majore de dezbatere publică din România ultimilor ani este modificarea Constituției și eliminarea din Legea fundamentală a unor prevederi care fac imposibilă modernizarea statului. Obiectivul esențial al oricărei revizuiri constituționale, și cu atât mai mult al celei îndelung discutate în spațiul public românesc din ultimii ani, ar trebui să fie acela de a (re)câștiga încrederea cetățenilor în instituțiile statului prin garantarea unui comportament predictibil al puterii instituționalizate.

Legea fundamentală ar trebui să depășească unul dintre marile sale eșecuri, și anume să realizeze funcția integratoare. În acest sens, raportarea la Constituție și la valorile sale trebuie să devină liantul care unește cetățenii români în cadrul statului.

Constituția revizuită trebuie să restabilească și să garanteze un just și eficace echilibru între autoritățile care fac parte din cele trei puteri ale statului, în așa fel încât să sprijine procesul de consolidare democratică a societății românești. Un sistem de guvernare eficient este acela care generează un control reciproc funcțional între puterile statului și nu permite niciunui actor instituțional să poată concentra puterea de decizie în mâinile sale.

Actuala Constituție a fost utilă întrucât nu a permis niciunei instituții să concentreze puterea în mod excesiv, dar dispozițiile sale conțin un potențial de conflict interinstituțional, atât în interiorul Executivului, între președinte și prim-ministru, cât și între Executiv și Legislativ.

În nenumărate rânduri, în cadrul dezbaterilor, concluzia a fost că funcționarea echilibrată a sistemului instituțional este asigurată într-un mod mai eficient în condițiile în care puterea este dispersată, imposibil de concentrat în mâinile unei singure autorități, majorități sau persoane cu tendințe autoritare. Constituția României din 1991 a urmărit să impună, la nivel instituțional, această logică a dispersiei puterii, dar realitatea politică a ultimilor 20 de ani a determinat apariția unui dezechilibru major în favoarea Executivului. Întrucât societatea românească nu pare a avea anticorpii necesari pentru a regla extranormativ această deviație extremă a constituției materiale față de constituția formală, o soluție este modificarea Legii fundamentale și trecerea de la sistemul de guvernare semiprezidențial la un sistem de guvernare de tipul parlamentarismului raționalizat.

Această modificare majoră a logicii Constituției din 1991 nu trebuie făcută în grabă și mai ales este o soluție lipsită de eficiență în condițiile în care o serie de condiții prealabile nu vor fi îndeplinite. Astfel, un Parlament este tot atât de eficient, funcțional și democratic pe cât de eficiente, funcționale și democratice sunt partidele politice reprezentate în forul legislativ și mai ales membrii acestora.