Giureci Slobodan Ghera

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Festivalul folcloric UCR – dedicat aniversării Centenarului Marii Uniri din 1918”.

Anul 2018 are o semnificație deosebit de importantă pentru România. Cu o încărcătură istorică profundă, dat fiind faptul că în acest an se împlinesc, la 1 decembrie, 100 de ani de la întrunirea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, respectiv înfăptuirea Marii Uniri din 1918, Uniunea Croaților din România va organiza, în parteneriat cu Departamentul Relații Interetnice, în acest context, în 5 mai, Festivalul Folcloric Internațional Multietnic, la Carașova, în județul Caraș-Severin. Festivalul este intitulat „Pe malul râului Caraș”, ediția a II-a, și este dedicat în acest an aniversării Centenarului, sub sloganul „Sărbătorim împreună”.

Motivul organizării festivalului chiar la începutul lunii mai, când natura, primăvara, renaște la viață, este și importanța marcării unor evenimente istorice pe care România le serbează în fiecare an și pe care este bine să le reamintim,

precum sunt: 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, denumită și Mica Unire, Moldova și Țara Românească; împlinirea a 100 de ani de la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România; 10 mai 1866, prințul Carol depune jurământul de credință poporului român; tot în 10 mai 1881, România este pusă pe harta Europei, Principatele Unite devin Regatul României, iar principele Carol devine Regele Carol I al României și așa mai departe.

În altă ordine de idei, pe 9 mai este și Ziua Europei, când sărbătorim pacea și unitatea în Europa – un moment la fel de important.

De altfel, croații în România au ajuns în trei valuri: primul și cel mai vechi val de croați care au sosit pe aceste meleaguri datează încă din secolele 13-14, fiind cunoscut sub denumirea de Karaševci. Cea mai veche localitate în care trăiesc croații din România este Carașova – Karaševo –, în județul Caraș-Severin. Localitatea este amintită încă din anul 1299, respectiv 1333, în Dicționarul istoric al localităților din Transilvania al lui Coriolan Suciu. Considerată și cea mai veche diasporă a Republicii Croația, Carașova, încă în secolul al XVI-lea, primește statutul de _oppidum_ – centru administrativ.

Al doilea val care s-a așezat în spațiul carpato-danubian este cel din Lipova, județul Arad, respectiv Recaș, județul Timiș, în secolul al XVI-lea.

Iar al treilea val de croați, și ultimul, a fost în 1801, secolul XIX, fiind vorba de croații de sânge nobil din localitatea Checea, din județul Timiș.

Minoritatea croată din România a avut un rol important de-a lungul timpului, ea fiind prezentă pe aceste meleaguri, iată, aproape de peste șapte secole și unde încă se vorbește o limbă arhaică croată unică și foarte veche. Este o comoară culturală națională a României și a Croației, fiind reprezentată din 1991 de Uniunea Croaților din România, organizație oficială recunoscută de statul român și care reprezintă interesele minorității croate din România, prin promovarea, păstrarea și dezvoltarea identității etnice, în toate formele ei de manifestare, a patrimoniului cultural, prin susținerea dezvoltării etnice a comunității croate din România și stabilirea relațiilor cu Croația și croații din întreaga lume, focalizându-se, printre altele, pe activitățile educaționale, susținerea învățământului în limba maternă, păstrarea dreptului de confesiune religioasă, organizarea de acțiuni cultural-artistice și științifice, programe de promovare a relațiilor cu populația majoritară și celelalte minorități naționale, precum și dezvoltarea relațiilor interne și externe, a relațiilor bilaterale și multilaterale, promovând valori culturale ale țării noastre.