Constantin Avram

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi este „Modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 și a Hotărârii Guvernului nr. 925/2006, o șansă de îmbunătățire a sistemului de achiziții publice”.

După nenumăratele modificări și completări ale actelor normative ce reglementează achizițiile publice, respectiv Ordonanța de urgență nr. 34/2006 și Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, efectuate pe timpul guvernărilor PDL, modificări ce au permis sifonarea banilor publici și intervenția brutală în stabilirea câștigărilor licitațiilor publice, impunând prin caietul de sarcini unele criterii care devansau criteriul principal, criteriul de preț, este nevoie ca Agenția Națională de Reglementare și Monitorizare a Achizițiilor Publice să aducă modificările și completările necesare corectării acestor criterii de stabilire a câștigătorilor licitațiilor publice și ancorarea acestora în realitățile economice ale țării.

Spre exemplu, criterii precum termenul de execuție a lucrărilor sau valoarea lucrărilor similare executate în ultimii 5 ani sau dotarea tehnică a competitorilor participanți la licitație sau cifra de afaceri pe ultimii trei ani erau în așa fel punctate încât elementul cel mai important, prețul ofertei, punctat foarte slab, putea fi devansat fără probleme de celelalte criterii, astfel încât, în majoritatea cazurilor, firmele clasate pe ultimele locuri la criteriul de preț, adiționând suficiente puncte la celelalte criterii impuse prin caietul de sarcini, ajungeau de pe ultimul loc la criteriul de preț (de cele mai multe ori 90–95% din prețul estimativ de proiectare) pe primul loc și erau declarate câștigătoare ale procedurilor de licitații publice.

În acest fel, bugetul de stat era văduvit de zeci și sute de milioane de euro, care luau drumul firmelor agreate de puterea PDL sau de persoane influente ale puterii executive de atunci.

O astfel de tehnică de sifonare a banului public, prin trecerea în plan secundar a criteriului de preț al ofertei, elimina din start orice posibilitate a firmelor mici și mijloci (IMM-uri) să acceadă la prestarea serviciilor sau la executarea de lucrări cu finanțare de la bugetul de stat.

De asemenea, se impune de urgență modificarea proporției ce depășește valoarea contractelor publice la 50% (prin act adițional) tocmai pentru că trebuie luată în calcul calitatea precară a proiectelor supuse procedurii de licitație publică, care, de cele mai multe ori, constituie cauza principală a nerespectării termenelor de execuție a lucrărilor și a neîncadrării în prețul inițial al contractelor de către operatorii economici declarați câștigători ai licitațiilor.

Un rol deosebit de important îl are și contractul-cadru în baza căruia se execută lucrările și ale cărui formă și conținut sunt impuse, de regulă, de autoritatea contractantă prin caietul de sarcini aferent temei de proiectare și execuție supuse licitației. Acesta era întocmit astfel încât permitea autorității contractante să interpreteze apoi clauzele din contract (în mod deosebit, clauza ce făcea referire la actualizarea prețului contractului), în funcție de câștigătorul procedurii de licitație publică. Așa se făcea că se înregistrau depășiri de 2–3 ori ale prețului inițial al contractului de lucrări, prin impunerea unor clauze interpretabile și, de cele mai multe ori, abuzive ale antreprenorilor generali sau ale prestatorilor de servicii.