Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·18 februarie 2014
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Vasile Daniel Suciu
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule președinte, Stimate colege, stimați colegi,
Declarația mea politică se intitulează „Retorica prezidențială în România”.
Dați-mi voie să citez vorbele unui om de mare seamă, ale unui lider de stat, care spunea: „Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte/ Din care... În care te treziră”, scris de Anton Pann. Sau cel puțin așa ne învăța președintele Traian Băsescu.
Indignarea nu constă doar în faptul că Președintele țării nu cunoaște autorul și versurile imnului românesc, ci și în faptul că, în cei 10 ani de leadership, ne-a intoxicat în mod constant cu atitudinea sa ofensatoare, cu limbajul jignitor și opiniile otrăvitoare.
Dimensiunile imaginii prezidențiale se conturează cu registrul argotic de limbă folosit de acesta și se aprofundează cu volumul modest de cunoștințe în raport cu istoria și cultura țării, ajungând la temele sale preferate, ce instigă la violență și dezordine socială.
În ceea ce privește fundamentul statului de drept românesc, democrația, și, o trăsătură asociată cu aceasta, dreptul la liberă exprimare, președintele pare că și după 20 de ani de democrație încă inspiră și expiră comunism, renegând valorile exprimate mai sus.
Afirm aceste lucruri ținând cont de modul în care ripostează, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor, utilizând expresii de genul – și citez și-mi cer scuze: „Măi, păsărică, nu ai și tu altceva de făcut?”, „țigancă împuțită” și „găozari”. Jignește reprezentanții presei spunând: „Și întrebările trebuie să probeze o minimă inteligență” sau descrie în mod oficial un post de televiziune ca fiind „propagandist cu rolul de dezinformare și înșelare a românilor”.
Atitudinea oficială a liderului de stat Traian Băsescu frapează prin modelul pe care îl oferă tinerilor din această societate și prin învățămintele sale cele mai reprezentative, de exemplu, demonstrația din cadrul unei emisiuni TV, în care arată cum se bea corect whisky, afirmând: „Uitați-vă, deosebirea între un om care știe să bea și unul care bea ca prostul!”
Chiar și în comunicarea unor elemente de maximă importanță, ale unor modificări ce afectează viețile românilor, Traian Băsescu se adresează ironic, folosind un limbaj batjocoritor, precum la justificarea deciziei de reducere a îndemnizațiilor pentru mame a afirmat că: „România a devenit o țară de mămicuțe și bebeluși.”
Președintele și-a făcut chiar un obicei din a comunica de la pupitrul prezidențial elemente ce țin de sfera personală, precum apărarea reputației fiicei sale sau insulte și acuzații de corupție adresate prim-ministrului, reliefând de fiecare dată joculețele sale politice prin sintagme de genul „am sesizat Parchetul așa cum l-a sesizat și el cu fiică-mea”.
Domnule președinte, mesajele transmise de la Palatul Cotroceni au caracter oficial, iar cetățenii se așteaptă ca subiectele tratate să vizeze starea națiunii sau propriile lor interese, și nu scandal, gargară politică sau afaceri personale. Modelul acesta de președinte conflictual cu atitudine denigratoare și controversată nu este întâlnit niciunde în alt stat european. În Franța, de exemplu, la aparițiile sale publice, președintele François Hollande transmite mesaje contra rasismului, antisemitismului și discriminărilor de orice fel și transmite membrilor Parlamentului faptul că țara are nevoie de conlucrare și reconciliere, iar la finalul discursurilor rostește: „Trăiască Republica, trăiască Franța!”, fără a denigra reputația sau acțiunile aparatului guvernamental.