Radu Bogdan Țîmpău

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Consider că sectorul energetic este o emblemă pentru haosul general al societății românești. Astfel, majoritatea guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene sunt preocupate în mod activ și permanent de dezvoltarea unei strategii energetice pentru țările lor, care să conducă la formularea și atingerea obiectivelor de securitate și eficiență pentru propriii cetățeni.

Elaborarea unui astfel de document presupune existența unei viziuni, identificarea metodelor prin care obiectivele formulate pot fi atinse, dar și asumarea eforturilor necesare, cu alte cuvinte necesită seriozitate și consecvență.

Din păcate, Guvernului Boc îi lipsesc cu desăvârșire calitățile și dorința necesară ducerii la bun sfârșit a unui astfel de demers.

Nu cu mult timp în urmă, a fost formulat obiectivul creării unei singure „entități energetice”. În momentul prezent se pregătește o nouă strategie prin care se dorește înființarea a două mari companii, în care ar intra de-a valma sectorul energetic, cel minier și cel al gazului.

Ignorând toate avertizările din partea specialiștilor în domeniul energetic, dar și ale unor instituții prestigioase cum ar fi Banca Mondială, Guvernul României promovează în continuare, ca parte a viitoarei strategii energetice, crearea celor două mari companii: Hidroenergetica și Electra.

Mai mult, noua idee vehiculată de Ministerul Economiei va fi, cu siguranță, contestată de Comisia Europeană, care nu va putea să permită o concentrare a resurselor către două companii, în acest fel existând pericolul de impunere a prețului energiei pe piața românească și de distrugere al oricărui act concurențial. În aceste condiții se vor stopa orice fel de investiții, iar bursa de energie va deveni inutilă.

Este evidentă intenția actualilor guvernanți de a șterge datoriile istorice și de a continua subvenționarea, prin comasarea companiilor cu pierderi cu cele care obțin profit în interiorul viitoarelor companii energetice. Punerea în practică a acestei idei ne expune unor amenzi consistente din partea Comisiei Europene, amenzi ce vor ajunge să fie plătite tot din buzunarul românilor.

Un exemplu edificator este cel al Termocentralei Mintia din Deva: în timp ce unii responsabili declară drept sigură închiderea termocentralei, alții o văd restructurată și transformată într-un colos energetic, o a doua centrală nuclearo-electrică din România, după cea de la Cernavodă.

Și la Mintia, la fel ca și în alte părți, au fost anulate licitații care aveau ca scop modernizarea termocentralei, argumentul folosit fiind tocmai lipsa de viziune și necunoscutele cuprinse în viitoarea strategie energetică a României: „Licitație anulată din motive de nedefinitivare a strategiei energetice naționale a României pentru perioada 2011–2035”, scrie negru pe alb în obiectul de anulare a unei licitații ce avea ca scop realizarea unei investiții cu privire la colectarea și transportul în depozit al zgurii, cenușii și al produselor de desulfurare, obligație asumată de România în Tratatul de aderare. Însă neîndeplinirea la timp a acestor obligații va conduce la plata unor amenzi astronomice sau la închiderea unității în cauză.