Flavius Luigi Măduța

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează: „Interzicerea închiderii caloriferelor nu este o soluție.”.

Cheltuielile de întreținere pe timp de iarnă au devenit un lux pentru foarte mulți români. În fiecare oraș din țară, sunt multe familii care înregistrează restanțe la plata căldurii și a apei calde. Puși în fața imposibilității de a-și achita cheltuielile, mulți români au decis să închidă caloriferele în una sau mai multe camere, pentru a reduce cheltuielile.

Trebuie să înțelegem de la început că pentru acești oameni este o decizie dificilă, care le aduce disconfort, dar care îi ajută să se încadreze în bugetul familiei.

Subvențiile guvernamentale pentru familiile cu venituri reduse au crescut în ultimii doi ani, dar se pare că acest sprijin nu este suficient. Chiar și după o iarnă blândă ca aceasta, restanțele cetățenilor la plata căldurii și a apei calde au crescut.

Foarte mulți români sunt îngrijorați pentru că există un proiect de lege prin care s-ar putea interzice închiderea caloriferelor în apartamente. Cunosc o parte din argumentația care stă la baza unei astfel de decizii. Știu că blocurile își păstrează eficiența energetică dacă sunt încălzite toate încăperile. Închiderea unor calorifere creează un dezechilibru termic care duce la creșterea cheltuielilor vecinilor și chiar la apariția unor fenomene neplăcute, cum ar fi mucegaiul sau igrasia. Totuși, consider că interzicerea închiderii caloriferelor nu este o soluție bună.

Cetățenii care limitează încălzirea spațiului locativ o fac pentru a se încadra într-un buget restrâns. Ei nu fac față cheltuielilor foarte mari și nu vor să acumuleze datorii. Printr-o astfel de măsură, nu am face decât să sporim mult numărul familiilor care înregistrează restanțe la cheltuieli, să dezechilibrăm societățile care furnizează agent termic și care nu vor putea încasa facturile emise. Vom crea numeroase dispute în cadrul asociațiilor de locatari, unde vor apărea conflicte între cei care sunt cu cheltuielile plătite la zi și cei care au restanțe.

În ultimă instanță, va crește numărul debranșărilor pentru neplata facturilor, realitate care va amplifica tocmai efectele pe care încercăm să le combatem.

Obiectivul de a avea blocuri încălzite uniform și eficiente energetic trebuie atinse prin alt tip de măsuri.

În primul rând, societățile care furnizează agent termic trebuie modernizate, atât în ceea ce privește capacitățile de producție, cât și în ceea ce privește rețelele de transport.

De exemplu, la Arad, orașul din care provin, cetățenii suportă unul dintre cele mai mari prețuri din țară pentru gigacalorie, pentru că aproximativ 50% din agentul termic furnizat se pierde pe drum spre consumator.

Autoritățile locale au demarat abia după 10 ani un proiect de reabilitare a rețelelor de transport al energiei, investiții care nu au deocamdată niciun efect asupra cheltuielilor suportate de populație. Arădenii plătesc un preț mare pentru lipsa de investiții și ineficiența administrației locale. Cred că sunt și alte cazuri similare în țară. O altă măsură este reabilitarea termică a blocurilor. Știu că de la nivel guvernamental există un sprijin important pentru reabilitarea termică a imobilelor, cred că aceste eforturi trebuie intensificate, pentru a folosi mai eficient energia termică și pentru a reduce facturile.