Declarația mea politică se intitulează: „Salvați județul Vâlcea!”.
Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
La începutul sesiunii noastre parlamentare din această toamnă, am depus în Camera Deputaților o interpelare adresată domnului Ponta, în care îi prezentam degringolada economică ce macină în acest an județul Vâlcea. Atrăgeam acolo atenția că platforma chimică Arpechim – Oltchim este îndreptată încet, dar sigur, spre falimentare de cei doi administratori judiciari, respectiv domnii Piperea și Bălan. De asemenea, am semnalat că pârtia Transalpina Ski Resort, parte a domeniului schiabil Voineasa, realizată în proporție de 92%, se află în conservare din vară din cauza lipsei de finanțare. Am constatat și de această dată că societatea civilă a reacționat prompt, organizându-se în grupul de inițiativă „Noi vrem să schiem în România – Domeniul
Schiabil Voineasa trebuie dezvoltat!”. Sindicaliștii de la Oltchim și acest grup de inițiativă cetățenească au cerut, în repetate rânduri, ca Executivul actual să vină la fața locului pentru a identifica împreună soluțiile constructive de redresare a situației.
I-am solicitat în mod expres prim-ministrului să stabilească o dată la care se poate deplasa pentru o analiză de lucru la Râmnicu Vâlcea. Din păcate, nu am primit până acum un răspuns, vâlcenii așteptându-l în continuare să dea curs invitației făcute. Doar doamna ministru Grapini a transmis un document oficial, în care-și justifică neputința ministerială prin lipsa de resurse în alocarea bugetară curentă. Pentru finalizarea investițiilor aflate în derularea Autorității Naționale pentru Turism, fondurile ar fi trebuit asigurate de colegii dânsei de guvernare, aflați la conducerea Ministerului Finanțelor Publice. Însă, spre regretul nostru, aceștia nu par a înțelege dezideratele dezvoltării durabile și ale promovării turismului în România.
Domnule prim-ministru,
Lipsa dumneavoastră de comunicare ne face să revenim în demersul nostru, pentru a mai trage un semnal de alarmă și a vă pune la dispoziție câteva date statistice elocvente despre situația economică nefavorabilă a județului Vâlcea în 2013:
‒ Vâlcea este pe primele locuri la nivel național în ceea ce privește șomajul și pe ultimul la capitolul număr de gospodării racordate la canalizare. Astfel, rata șomajului este de 7,5%, în condițiile în care mulți oameni sunt plecați în străinătate fără a se mai înregistra la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă. În ceea ce privește numărul gospodăriilor racordate la canalizare, situația este la fel de alarmantă: doar 52,1% din populație beneficiază de acest serviciu. Ambii indicatori surprind gradul de subdezvoltare al infrastructurii necesare atingerii standardelor de viață decentă și starea economiei locale, care colapsează în lipsa unei viziuni coerente de relansare. Tragedia este că o mare parte dintre șomeri sunt tineri sau foarte tineri, abia ieșiți de pe băncile liceelor sau școlilor postliceale. Inutil să vă mai spun care sunt șansele reale de angajare ale acestora pe plan local, într-un mediu de afaceri care nu mai ofertează aproape nimic.
Romeo Rădulescu · 15 octombrie 2013 · monitorul.ai
‒ În aceste condiții, nu e de mirare că în Vâlcea întârzierile la plata împrumuturilor către bănci s-au triplat în ultimul an, ajungând la peste 190 milioane de euro. Ne situăm pe primul loc și în acest top nedorit, restanțele reprezentând aproape o treime din totalul împrumuturilor acordate.
‒ Nici pensionarii vâlceni nu o duc mai bine. Pentru că fac față din ce în ce mai greu cheltuielilor zilnice, aceștia apelează în număr mare la Casa de Ajutor Reciproc (CAR). Odată cu instalarea toamnei, 1.200 de persoane au stat la coadă pentru a lua sume modice: cei de la țară s-au împrumutat pentru a-și cumpăra lemne de foc, iar cei din mediul urban au avut nevoie de bani pentru plata facturilor la utilități și pentru a-și procura medicamente.
‒ Câteva date statistice din raportul la finalul semestrului I sunt edificatoare: indicele producției industriale, în luna mai 2013, comparativ cu luna corespunzătoare din anul anterior, calculat ca serie brută, a scăzut cu 26,1%, iar indicele valoric al cifrei de afaceri totale a unităților industriale, la nivelul județului Vâlcea, a fost mai mic cu 23,2%. Exporturile singure s-au diminuat cu peste 39%.
‒ Potrivit statisticilor furnizate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, chiar dacă în primele șapte luni au fost înregistrate 1.255 de înmatriculări,
în aceeași perioadă, de pe piață, au dispărut peste 1.700 de persoane juridice. Unele dintre acestea și-au suspendat activitatea, altele au fost dizolvate sau radiate, iar restul au intrat în insolvență. Pe de altă parte, din cei 1.255 de comercianți înmatriculați în perioada 1 ianuarie–31 iulie 2013, numai 400 sunt societăți cu răspundere limitată și o singură societate este pe acțiuni. Restul sunt întreprinderi individuale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi familiale. Dinamica societăților intrate sub incidența Legii nr. 85/2006 – Legea insolvenței este de 69,10%, iar acest lucru ne spune cam totul.
Iată însă că, la situația disperată înregistrată în economia județului nostru, Guvernul condus de dumneavoastră răspunde cu anunțarea unei măsuri ce va îngropa definitiv șansele de redresare pe termen mediu. O adevărată joacă de-a autostrada se întâmplă cu proiectul tronsonului Sibiu – Pitești, care completează A1 sau ceea ce popular numim Coridorul IV. În cazul A1, pe porțiunea Sibiu – Pitești este vorba de 116 km de autostradă montană, prin zone cu teren instabil, costul de construcție fiind estimat la 3,2 miliarde euro, dintre care 85% sunt suportate de Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că România va cheltui doar 480 milioane de euro, în vreme ce mare parte din suma alocată de Uniunea Europeană va rămâne tot în țară, prin sumele plătite subcontractorilor și angajaților ce vor fi angrenați în proiect ori prin impozite care se vor întoarce la stat. De altfel, aplicând regula de aur a investițiilor publice, respectiv 4:1, la 4 euro investiți în infrastructură, 1 euro se întoarce la stat, rezultă că simpla construcție a acestei autostrăzi ar aduce statului român un beneficiu de 320 milioane de euro.
Din păcate, toate aceste argumente sunt ignorate de miniștrii dumneavoastră, care au lansat o teorie eronată, respectiv aceea că „în locul autostrăzii Sibiu – Pitești, care este scumpă și ne consumă alocarea bugetară din partea Uniunii Europene în exercițiul 2014–2020, cu aceiași bani putem construi mai multe alte autostrăzi, cu cost per kilometru mai mic”. Mă refer la propunerea pentru autostrada Sibiu – Brașov, ce conține erori fundamentale de abordare, semnalate, de altfel, și în presa de specialitate.
Prima este aceea că din finanțarea Uniunii Europene în exercițiul bugetar 2014–2020 nu se poate construi altceva decât tronsonul din A1 Sibiu – Pitești sau cel din A6 Lugoj – Drobeta-Turnu Severin – Calafat (fără Craiova). Legislația Uniunii Europene este fără echivoc, motivele fiind foarte bine întemeiate de interesele globale de transport la nivel continental. De aici rezultă și prima diferență majoră dintre A1 Sibiu – Pitești, finanțată de UE, și autostrada Sibiu – Brașov, nefinanțabilă de către aceasta: Sibiu – Pitești ne aduce încă de la construcție un beneficiu de 320 milioane euro, în vreme ce Sibiu – Brașov încă nu se cunoaște cât va costa net, căci nu s-a finalizat studiul de fezabilitate.
Cea de a doua eroare fundamentală este ignorarea cifrelor de trafic în perspectivă. Fie că vorbim de autostrada Sibiu – Pitești sau că vorbim de autostrada Sibiu – Brașov, niciuna nu se inaugurează mai devreme de perioada 2018–2020. Deci trebuie să le analizăm din perspectiva traficului din 2020–2025, atunci când este de sperat că majoritatea autostrăzilor românești vor intra în utilizarea cotidiană. Cifrele de trafic previzionate de Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), organismul oficial din subordinea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) responsabil cu analiza și previzionarea traficului, arată clar că o eventuală autostradă Sibiu – Brașov, construită înaintea autostrăzii Sibiu – Pitești,
va genera încă din 2020 un trafic care va depăși capacitatea viitoarei A3 Comarnic – Brașov. De asemenea, traficul va fi de trei ori mai mare decât capacitatea DN 1 dintre Ploiești și Comarnic. Iar dacă se va continua pe ideea joncțiunii dintre Autostrada Moldova și A3 la sud de Ploiești, din 2020 în București vor intra prin bulevardele Colentina și Barbu Văcărescu peste 100.000 de autovehicule pe zi. Adică tot traficul cumulat de astăzi din cartierele Militari, Băneasa și Colentina. Vorbim astfel de valori de trafic pentru care poarta respectivă de intrare în Capitală nu este și nu poate fi pregătită vreodată, oricâte autostrăzi suspendate va mai promite domnul primar Oprescu bucureștenilor.
Cum să interpreteze atunci vâlcenii declarația ministrului marilor proiecte Șova, ce susține senin că: „Ceea ce finanțează UE nu coincide cu interesul național al României?” Pe lângă faptul că Uniunea Europeană finanțează exact planul decis cu participarea suverană a României, declarația este chiar jignitoare pentru toți locuitorii de pe Valea Oltului, care văd în porțiunea de autostradă Sibiu – Pitești soluția de viitor pentru dezvoltarea economică a propriilor așezări.
Mai mult, domnul Șova dovedește că se află într-o totală defazare cu realitățile curente de planificare ale Comunității Europene. Începând din 1996, statele din Europa de Vest au decis să implice Uniunea Europeană în proiectul coridoarelor de transport. Astfel, s-au integrat părți din cele zece coridoare paneuropene, convenite în Creta la Conferința Paneuropeană din 1994, în propriul mecanism de planificare, finanțare și dezvoltare a rețelei de transport, respectiv în TEN-T (Trans European Networks – Transport).
Rețeaua TEN-T este organizată pe trei niveluri, în ordinea crescătoare a importanței și a procentului de finanțare cu care Uniunea Europeană participă la respectivele proiecte: normal, principal și proiecte prioritare.
Pe teritoriul României, fostul Coridor IV rutier este astăzi înlocuit de Proiectul Prioritar 7, tradus în ruta principală de autostradă Nădlac – Lugoj – Drobeta-Turnu Severin – Calafat și de ramura Lugoj – Deva – Sibiu – Pitești – București – Port Constanța. De asemenea, fostul Coridor IV feroviar este înlocuit de Proiectul Prioritar 22. În schimb nu există niciun proiect prioritar pe traseul fostului Coridor IX, rutier sau feroviar.
Cu alte cuvinte, singurele autostrăzi din România pe care Uniunea Europeană le finanțează cu 85% sunt A1 Nădlac – București, cu tronsonul Sibiu – Pitești și A6 Lugoj – Calafat, rută directă, fără ocol la Craiova, respectiv A0 Centura București Nord. Atât și doar atât beneficiază de alocarea programului POS-T, axa de autostrăzi, în exercițiul bugetar 2014–2020.
Așadar, din perspectiva finanțării europene a rutelor de transport, alternativa alocării bugetare 2014–2020 se discută doar între Sibiu – Pitești și Lugoj – Calafat, iar locuitorii din Vâlcea vă cer respectuos, domnule prim-ministru, să vă aplecați mai serios asupra soluțiilor reale ce le pot îmbunătăți viața, fără să mai pierdeți timpul cu himere aducătoare de rating doar la televiziuni.
Vă mulțumesc.
Deputat PDL, Circumscripția electorală nr. 40 Râmnicu Vâlcea, Rădulescu Romeo.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.