Sorin Constantin Stragea

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Sprijinirea pensionarilor, o obligație morală”.

Dar nu pot să încep declarația mea politică fără să „remarc” declarația făcută de colegul dinaintea mea, o declarație politicianistă, în necunoștință de cauză și care nu corespunde realității. O spun ca unul care am făcut parte din Comisia de revizuire și vreau să spun că o treime din amendamentele comisiei au fost amendamentele Forumului Constituțional, deci a fost o consultare cu societatea civilă.

Și acum trec la declarația mea politică.

Cum spuneam, se intitulează: „Sprijinirea pensionarilor, o obligație morală”.

Se cunoaște faptul că pensionarii din România au în mare majoritate venituri modeste și astfel neeligibile pentru bănci. Singura șansa de a beneficia pensionarii de împrumuturi o constituie casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, unice în Europa, existente în România încă din 1907.

În prezent împrumuturile pornesc chiar de la sume derizorii de 15 lei, iar majoritatea sunt de 400–700 lei. Utilizarea instituției executorului judecătoresc pentru înființarea popririi asupra pensiei, care solicită legal un onorariu de peste 100 lei+TVA, precum și cheltuielile procedurale, tot purtătoare de TVA, determină uneori ca valoarea acestora să depășească valoarea sumei împrumutate.

Mulți dintre pensionarii împrumutați care provin din mediul rural și au de parcurs lunar distanțe de zeci de kilometri până la reședința de județ sau localitatea unde funcționează casa de ajutor reciproc a pensionarilor pentru a plăti ratele lunare, ar accepta benevol poprirea asupra pensiei. Pensionarii care ajung în situația de rău-platnici sunt membri ai acestui tip de asociație, care le pune la dispoziție și alte servicii: de reparații, servicii medicale, asistență socială, cluburi, centre de zi, deci nu au nevoie, în relația care se creează între împrumutător și împrumutat, de intermediari, instituții de mediere sau instanțe de judecată prin executorii judecătorești decât în situații excepționale, de aceea nu se compară cu relația bancă–client.

Se impune modificarea art. 14 din Legea nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc a pensionarilor, în sensul ca prin derogare de la prevederile art. 623 și 625 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, contractele de împrumut să constituie titluri executorii, înființarea popririlor fiind făcută de creditor fără a fi necesară intervenția executorului judecătoresc.

Costurile mari care implică executorii judecătorești și care nu pot fi suportate de vârstnicii României, vremea nefavorabilă, lipsa mijloacelor de transport în diferite zone ale țării, neputința unor vârstnici de a folosi cardul în mediul rural, desființarea unor oficii poștale ne întăresc convingerea că această modificare este absolut necesară și o susținem.