Costel Șoptică

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la domeniul agriculturii, un domeniu care este foarte important, așa cum știm noi toți, și anume se intitulează „Visul fermierilor – soia modificată genetic”.

Vreau să vă supun atenției un alt subiect ce nu are legătură cu dezbaterile zilei, legate, știm cu toții, de defrișări. Este vorba de organismele modificate genetic, și nu oricare, ci soia modificată genetic.

Fermierii cer din ce în ce mai puternic reintroducerea în cultură a soiei modificate genetic, pentru că avantajele economice ale acestei culturi sunt de netăgăduit.

Potrivit specialiștilor, România dispune de cele mai bune condiții pedoclimatice pentru cultivarea de soia din toată Uniunea Europeană. Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, România figura în top 10 cultivatori mondiali de soia modificată genetic, numai că Uniunea Europeană nu permite cultivarea OMG-urilor decât în condiții de autorizare extrem de stricte, ceea ce a anihilat orice intenție a fermierilor și companiilor de semințe de a se implica în procesul de autorizare.

Tot fermierii susțin că această împotrivire acerbă a factorilor de decizie de la Bruxelles are fundament politic, nicidecum unul științific. Ei cred că vor ca România să se mențină într-un stadiu redus de dezvoltare, numai bună de piață de desfacere, altfel fermierii români ar deveni o concurență pentru afacerilor unor protejați.

În sprijinul lor, fermierii atrag atenția asupra importurilor de boabe de soia și șrot de soia modificată genetic, care acoperă în cea mai mare parte necesarul de consum la nivelul Uniunii Europene. Ei consideră că este vorba de o adevărată ipocrizie din partea decidenților de la nivel comunitar să se opună cultivării de soia modificată genetic, în condițiile în care mâncăm așa ceva de ani buni și sub toate formele posibile.

Datele Eurostat vin în sprijinul lor: Uniunea Europeană a importat anul trecut aproape 18,5 milioane de tone de șrot de soia, în valoare de peste 10 miliarde de euro; importurile de boabe de soia s-au ridicat la aproape 13 milioane de tone, pentru care s-au plătit circa 7 miliarde de dolari, trendul ultimilor ani fiind unul de creștere ușoară a importurilor.

Cât privește România, tot datele Eurostat arată importuri în 2014 de aproape jumătate de milion de tone de șrot de soia, în valoare de circa 260 de milioane de dolari, pentru ca importurile de boabe să ajungă la peste 102.000 tone, pentru care s-au plătit 56,5 milioane de dolari. De unde rezultă că țara noastră a cheltuit într-un singur an peste 300 de milioane de dolari numai pentru soia modificată genetic de import, în condițiile în care în anii anteriori România era exportator net.

Mai trebuie reținut faptul că principalele state de unde se importă sunt cele din America de Sud și de Nord. De altfel, este bine cunoscut fapt că unul dintre principalele elemente care au contribuit la ieșirea Argentinei din colapsul financiar este tocmai cultura de soia modificată genetic. Pe de altă parte, populația Uniunii Europene, inclusiv românii, își manifestă interesul pentru hrană cât mai curată, astfel că produsele modificate genetic sunt privite cu reticență și chiar împotrivire.