Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·17 februarie 2015
other
Ioan Oltean
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează: „Avocatul Poporului, avocat politic, marca Partidului Social Democrat”.
Avocatul Poporului este o instituție apărută în România odată cu intrarea în vigoare a Constituției din 1991. Conform art. 58 din Constituția României, Avocatul Poporului este numit pe o durată de cinci ani pentru apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice. Rolul Avocatului Poporului este deci acela de a media între cetățean și administrația publică, pentru a ajunge la o soluție de compromis, în care interesele legitime ale cetățeanului să fie deservite, luând în calcul, în același timp, și dificultățile ori problemele pe care le poate întâmpina uneori administrația publică, evitând astfel o posibilă stare de conflict prin bună înțelegere. Menirea principală a Avocatului Poporului este deci aceea de a preîntâmpina crearea unei stări de conflict între cetățean și administrația publică, evident printr-o implicare activă și responsabilă.
În acest sens, constat că în raportul de activitate pe anul 2014, avocatul poporului, domnul Victor Ciorbea, susține că instituția pe care o reprezintă „și-a îndeplinit rolul de apărător al drepturilor și libertăților persoanelor fizice, în raport cu autoritățile publice, și a desfășurat, în acest scop, o activitate extrem de susținută”.
Desigur, informația momentului, expusă public în raportul de activitate de către Avocatul Poporului, nu ar avea decât să bucure cetățenii acestei țări, dacă în realitate nu am cunoaște adevărul, care este cu totul altul.
Cu toate că, încă de la instalare, s-a bucurat mereu de o majoritate confortabilă în Parlament, Guvernul Ponta a continuat să emită pe bandă rulantă ordonanțe de urgență, în marea lor majoritate urgența adoptării acestora neputând fi justificată, evitând astfel forul legislativ al țării, spre nemulțumirea ONG-urilor și a societății civile, a Parlamentului, în ansamblul lui, a societății civile, în ansamblul ei, care de fiecare dată a procedat la sesizarea Avocatului Poporului. Avocatul Poporului însă a tăcut. De altfel, și tăcerea e un răspuns, un răspuns neasumat însă. Ultimul raport MCV ne confirmă a mia oară lipsa de atenție ciudat suspectă a Avocatului Poporului în fața puzderiei de ordonanțe de urgență emise de Guvernul României.
În vara anului 2012, când în mai puțin de șase ore conducerea ambelor Camere ale Parlamentului a fost trântită la pământ, în topul priorităților pontiste se afla revocarea avocatului poporului, pe motiv că acesta se pronunțase asupra unor probleme fără ca în realitate să fie sesizat, aceasta deși Constituția îi permite avocatului poporului să își exercite atribuțiile și din oficiu. Zis și făcut!
La scurt timp după numirea în funcția de avocat al poporului a stimabilului coleg de Parlament Victor Ciorbea, în aprilie 2014, acesta refuză să atace la Curtea Constituțională Ordonanța de urgență nr. 12/2014 referitoare la alegerile parțiale, deși modificările la lege fuseseră aduse în primăvară, adică în 19 martie 2014, deci cu mai puțin de un an înaintea alegerilor, pentru că, în mod evident, PSD-ul se pregătea sufletește pentru două tururi de scrutin și nu trebuia jenat.