Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·21 iunie 2011
Declarații politice · Trimis la votul final
Adrian Florescu
Declarații politice și intervenții ale deputaților:
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația mea politică se intitulează: „Regionalizarea, o necesitate obiectivă”.
Așa cum era de așteptat, noua împărțire teritorială a țării – parte a programului de reformare și modernizare a statului – a stârnit multe discuții. Subliniez discuții, și nu dezbateri, așa cum ar fi fost normal într-o țară europeană care tinde să depășească statutul de „stat cu economie emergentă” și să iasă din zona „lanternei roșii” a clasamentelor Eurostat.
În principal, se opun regionalizării propuse de Guvern cei care au tot interesul să se păstreze statu-quoul, pentru că, altfel, le-ar fi periclitate interesele, iar cei mai vehemenți sunt baronii locali, pentru care păstrarea actualelor feude este esențială pentru supraviețuirea lor și a cercurilor de interese pe care le patronează.
Cum să nu-și mobilizeze ei toate forțele pentru a combate noua organizare administrativă, care are ca scop fundamental impulsionarea economiei, reducerea aparatului birocratic și neantizarea găștilor județene?
Un exemplu, devenit deja celebru, la nivel național, este cel al domnului Liviu Dragnea, președintele Consiliului Județean Teleorman, care a făcut din privatizarea TelDrum una dintre cele mai profitabile afaceri alimentate din bani publici. Societatea respectivă câștigă cvasitotalitatea licitațiilor pentru executarea de drumuri, poduri și podețe, reabilitări de căi rutiere ori contracte pentru întreținerea și deszăpezirea drumurilor din județ, ceea ce a abonat-o la un loc în Top Ten-ul firmelor care fac afaceri cu statul. Sunt suficiente motive pentru ca Liviu Dragnea, și alții ca el, să se opună vehement reorganizării administrative, chiar dacă județele pe care le conduc se numără printre cele mai sărace din țară.
Regionalizarea pe care noi o susținem tocmai asta urmărește: să avem teritorii echilibrate economic, cu suprafețe și populații suficient de mari pentru a lansa și duce la capăt proiecte europene ce pot atrage mai mulți bani, care nu vor mai fi însă la cheremul baronilor. Criteriul de bază al regionalizării va fi omogenitatea economică și echilibrul între regiuni, pentru că nu trebuie să uităm că scopul este, în principal, dezvoltarea economică și absorbția fondurilor europene, și abia după aceea vin sentimentalismele și sensibilitățile istorice, care își au rolul lor deosebit de important, dar nu în acest moment, ci atunci când potențialul economic va permite și abordarea pragmatică a aspectelor culturale și de păstrare a tradițiilor în această situație.
În plus, trebuie să nu uităm că aceste regiuni sunt, în linii mari, cele pe care s-a construit strategia de dezvoltare regională care a fost comunicată Comisiei Europene. Această strategie de dezvoltare regională este cea în care s-au făcut alocări de fonduri, care nu trebuie confundată cu execuția fondurilor, care se face la nivel de județ. Inclusiv Institutul Național de Statistică colectează date statistice pe aceste regiuni, de câțiva ani buni.