Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·5 februarie 2008
Informare · informare
Grigore Crăciunescu
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Președintele Emil Constantinescu, învins de Securitate; președintele Sergiu Andon învinge C.N.S.A.S.-ul.”
La prima vedere poate că asocierea celor două nume pare bizară, dar ultimii 18 ani ne-au arătat că istoria se repetă chiar și atunci când nu te mai aștepți la așa ceva.
În 2000 a câștigat Securitatea și a pierdut România. În 2008 a câștigat Sergiu Andon și au pierdut românii. Dar, ceea ce părea atunci mai degrabă întristător, astăzi a devenit de-a dreptul ridicol: cei care pierd sunt întotdeauna aceiași.
Am toată stima pentru istețimea și hotărârea președintelui Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților, domnul Sergiu Andon, dar nu pot să nu mă întreb cum de o lege care își produce efectele din 1999 devine brusc neconstituțională. Nu aveam aceeași Constituție? Și nu tot Curtea Constituțională gira validitatea unei legi?
Pe cine să credem? Pe cei care au spus da atunci sau pe cei care au spus nu acum? Pe cine protejează Curtea Constituțională?
Se spune că legea trebuie să facă dreptate celor mulți. Din păcate, acțiunea domnului Sergiu Andon aduce grave prejudicii morale tocmai celor mulți, pentru a-i proteja pe cei foarte puțini, dar foarte puternici.
Poate că unii cred că toți românii au fost turnători. Dar ce ne facem cu sutele de mii de oameni care au înfundat pușcăriile comuniste din cauza convingerilor politice, cu cei care și-au pierdut proprietățile, cu cei care nu erau primiți sau erau dați afară din școli, cu cei care erau împușcați la graniță, pentru că voiau să caute o viață mai bună?!
Eu cred că familiile lor și noi toți avem dreptul să știm cine se face vinovat de aceste grave abuzuri. Altfel, toate aceste coșmaruri ne vor bântui în continuare. Trecutul comunist, cu toate mizeriile lui, trebuie scos la lumină. Nu ne-am plătit încă datoriile față de cei care și-au dat viața în decembrie 1989.
Se pare că unii dintre cei puțini, dar puternici, au început să se teamă de adevăr. Îi sfătuiesc să facă un pas înapoi și chiar să țină un moment de reculegere în memoria victimelor comunismului. Este singurul comportament demn în această situație.
Oricum, C.N.S.A.S.-ul trebuie să-și ducă misiunea până la capăt.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.