Andrian Sirojea Mihei

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică: „Gazele din România — încercăm să plătim mai puțin sau mai așteptăm 5–7 ani?”.

Summit-ul NATO a luat sfârșit. Schimburile de amabilități, declarațiile diplomatice, mulțumirile pentru invitații și participare s-au încheiat, traficul a redevenit... ce era, câinii comunitari și-au reluat locurile în peisajul urban.

Cu ce s-au ales românii în urma acestui eveniment? În prim-plan, cu o capitală puțin mai curată și cu ceva mai multe floricele. Și cu o Constanța cosmetizată, cu plajele curățate și discuite, cu multe floricele și cu o multașteptată curățenie pe traseul spre Neptun. Palatul Parlamentului a fost înscris cu trei recorduri în Guiness Book și a fost vizitat de delegațiile tuturor statelor participante la summit.

În plan extern, am fost pentru câteva zile în atenția mass-mediei internaționale.

Dar cu ce s-a ales România, concret, în urma acestei manifestări? A existat o agendă cu puncte de interes național pe care oficialii noștri să le urmărească în discuțiile bilaterale sau în cadrul manifestărilor summit-ului? Ne-am deschis căi noi de comunicare cu țările participante în domeniile care ne interesează direct? Răspunsul la aceste întrebări îl vom afla în timp. Unele răspunsuri însă la întrebări care stau pe buzele tuturor românilor — de exemplu, de ce avem prețuri uriașe la gaze? — ne-au fost oferite explicit de către delegațiile participante.

Analistul Serghei Markov, consilier pe politică externă al Guvernului de la Moscova și președinte al Comitetului Civic al Afacerilor Externe din Rusia, a declarat cu ocazia participării la lucrările Consiliului NATO — Rusia că proiectul european al conductei de gaz Nabucco este sortit eșecului și că nu are nicio șansă în fața gazoductului rusesc concurent, Southstream, motivând acest lucru prin faptul că Nabucco generează concurență, iar țările furnizoare din zona Caspică nu doresc a fi concurate pe această piață, ele dorind, de fapt, să crească prețurile la gaze.

De ce a fost preferată Bulgaria pentru a fi cooptată în proiectul Southstream, iar România ocolită, ne-a spus același analist, precizând că „bulgarii au fost mai inteligenți și mai raționali decât voi, s-au mișcat mai bine și au câștigat în competiția cu voi” și că „În alte țări politicienii sunt destul de înțelepți încât să încerce să poarte negocieri politice cu Rusia pentru a obține o micșorare a prețurilor. Politicienii români au însă un oarecare complex de inferioritate provincial și sunt prea concentrați asupra relațiilor cu Washingtonul. Acesta este motivul pentru care pierd negocierile și, prin urmare, au prețuri mari la gaz...”, adăugând, la final, că „soluția pentru a reduce prețul stă în negocierile politice” și precizând că relațiile economice erau mai bune pe vremea lui Ceaușescu.

Fostul premier rus Mihail Kasianov a declarat, pe aceeași temă a prețului mare la gazele din Rusia, că ar trebui să existe contracte directe între România și „Gazprom”, fără intermediari: „Nu știu de ce apar intermediarii în discuție..., însă poziția de principiu este că nu ar trebui să existe intermediari dacă rolul lor nu este foarte clar. Iar dacă românii și rușii nu înțeleg de ce există intermediarii înseamnă că ceva nu este în regulă.”