Dumitru Bentu

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Iușcenko”.

S-a mai consumat încă un episod din activitatea prezidențială, întâlnirea Băsescu–Iușcenko, întâlnire, care, prin conotațiile sale, a demonstrat din nou că, în domeniul politicii externe, atribut prezidențial de primă mărime, actualul președinte al statului român este un demn reprezentant al nepriceperii.

În mod cert, în timpul petrecut pe mare, marinarul Băsescu a avut parte de numeroase traversade, ajungând însă la înalta funcție bine cunoscută, dar și total inadecvată Domniei Sale, practică, sper că înțelege ce vreau să spun, cabotajul politic. După ce a trasat axe și semiaxe recunoscute doar de designerii săi Cotrocenieni, după ce a încercat să plaseze Marea Neagă în centrul politicii planetare, a urcat pe Canalul Bîstroe și a eșuat lamentabil. Acest fapt nu ar fi îngrijorător dacă încărcătura pe care s-a încumetat s-o transporte n-ar fi purtat un nume – România.

Accept afirmația că există o politică externă de vitrină și una de seif. Nu tot ce se discută sau se convine la masa discuțiilor ori a negocierilor poate fi făcut cunoscut în timp real. Numai că importantă este și percepția opiniei publice,

modul în care aceasta apreciază rezultatele sau, pur și simplu, modul în care i-au fost apărate interesele și, de ce nu, mândria națională. Or, la acest capitol, deziluzia a săpat un adevărat Canal Bîstroe între președinte și poporul său.

Întâlnirea s-a finalizat cu, îl cităm pe președintele Traian Băsescu: „concluzii bune”, iar Viktor Iușcenko a vorbit despre o „activitate destul de bună”. De altfel, șeful statului ucrainean a demonstrat, prin pozițiile adoptate, că vizita la București a fost prilejul de a se face auzit, și mai puțin de a asculta.

Deci românii trebuie să înțeleagă și să accepte următoarele: Ucraina va contribui la adâncirea relațiilor cu România prin adâncirea Canalului Bîstroe, parte a teritoriului vecinului deținător de ogive nucleare; recuperarea de către statul român a investiției de la Krivoi Rog (1 miliard de dolari) își va afla o rezolvare ulterioară prin livrarea de minereu sau prin livrarea de produse siderurgice ori prin modalități financiare aplicabile într-un viitor neprecizat.

În ceea ce privește Insula Șerpilor și platoul ei continental, „Ucraina își menține poziția sa anterioară”.

Vizele pentru românii care vor să călătorească în Ucraina vor fi anulate într-o perioadă vag definită, până la sfârșitul anului (fără a se preciza anul).

Cu adevărat, așa cum a confirmat Traian Băsescu, pentru fiecare problemă în parte s-au stabilit diagnostice. S-a uitat, însă, că tratamentul va avea loc în clinici kievene.

De fapt, ce a făcut președintele? A dezamăgit nu numai prin faptul că nu performează în acest domeniu, dar se și decredibilizează – o dovadă fiind lipsa întâlnirilor de anvergură, cu lideri politici puternici. A căzut în capcana propriei imagini, pe care și-o resuscitează periodic prin organizarea de referendumuri aplaudate și susținute slugarnic de „asfaltocrații” din P.D. A indus poporului ideea că diplomația înseamnă o relație de prietenie presupus privilegiată și nu a sesizat că politica interesului este singura pe care o cunoaște și o aplică nemilos președintele Iușcenko, o personalitate fără complexe de tipul celora pe care le au politicienii români față de Traian Băsescu.