Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·28 noiembrie 2013
Informare · retras
Luminița Pachel Adam
Discurs
## Mulțumesc.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
„Eu îmi apăr sărăcia și nevoile, și neamul”, zicea Mihai Eminescu cu foarte, foarte mulți ani înainte.
A vorbi despre sărăcie în România a ajuns, în ultimii ani, un lucru comun. Astfel că titulatura moțiunii este de o tragică banalitate pentru locuitorii României. Noțiunea de sărăcie a devenit familiară, însoțindu-i pe tot parcursul vieții lor, în ciuda faptului că, prin prevederile Constituției, trăiesc într-un stat social, iar statul, deci guvernanții, este obligat să asigure un nivel de trai decent – articolul 47 din Constituția României.
S-au furnizat o serie de explicații, unele dintre ele neîntemeiate și de neluat în seamă, cu privire la fenomenul de masă al sărăciei populației din România. De la încheierea primului acord cu Fondul Monetar Internațional și, evident, la indicațiile acestuia, s-au luat o serie întreagă de măsuri pentru asigurarea unor venituri bugetare echilibrate, care de care mai fanteziste și de nepus în practică.
În cursul derulării acestor acorduri s-a vorbit despre lărgirea bazei de impozitare și am tot lărgit această bază de impozitare, în primul rând pe seama oamenilor, îngreunând și mai mult povara sărăciei. De la impozitări alandala și de un egalitarism demn nu de socialism, ci de comunism, s-a ajuns la forma aberantă a impozitării pe stâlpi și pe piscină. Bineînțeles, în condițiile în care piscina nu este confundată cu cada de baie.
Un aspect care nu este subliniat în moțiunea prezentată, dar care face parte integrantă din ea și din scopul pentru care aceasta a fost declanșată, constă în găsirea unor soluții, unor soluții care să se repercuteze direct și să înlăture sărăcia oamenilor. Nu lărgirea bazei de impozitare propusă de Fondul Monetar Internațional și adoptată cu atâta larghețe de guvernele ce s-au succedat, inclusiv de acest guvern USL, este panaceul universal, ci este, de fapt, panaceul care omoară.
Beneficiile aduse de taxa pe stâlpi și pe cada de baie sunt din punct de vedere bugetar infinit mai mici decât suma rămasă nerecuperată din creanțele asupra taxelor și impozitelor. Modul defectuos sau chiar rău intenționat prin care organele statului lasă nerecuperate taxele și impozitele din considerente politice sau de interes personal este cauza principală pentru care am ajuns să plătim impozit pentru cada de baie.
E adevărat că secțiunea veniturilor bugetare cuprinde o notă de idealism în ceea ce privește speranța absorbției fondurilor europene, precum și a colectării taxelor și impozitelor, dar chiar și în aceste condiții alocările de cheltuieli se pot îndrepta spre ținte mai eficiente.
Creșterea deosebită a fondurilor alocate Ministerului Dezvoltării, ce nu reprezintă o premieră în practica bugetară a ultimilor ani, se justifică de această dată și prin asumarea răspunderii Guvernului pentru Legea descentralizării. Întrebarea pe care noi, parlamentarii PP-DD, ne-o punem este dacă era necesară în acest moment o descentralizare