Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·1 aprilie 2019
Dezbatere proiect de lege · adoptat
Matei Suciu
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
M-am întrebat și eu, la fel ca majoritatea colegilor mei, de ce nu putem construi mai repede autostrăzi și infrastructură feroviară. Am crezut că fondurile sunt insuficiente. Am aflat, în schimb, cu surprindere că, de fapt, nu lipsa banilor este principala problemă. Bani există, avem întotdeauna. Sunt alte felurite piedici care ne determină să întârziem _sine die_ aceste proiecte cerute de către toți locuitorii noștri.
Am citit în presă că circa 300 de milioane de euro sunt atrase în fiecare an de către ONG-iștii de mediu. Acești ONG-iști de mediu execută sau fac proiecte de mediu direct la Bruxelles. Finanțarea lor este făcută de către Bruxelles în mod direct. 300 de milioane de euro alimentate de la Bruxelles pentru aceste ONG-uri de mediu, care au ca principală țintă aceea de a tergiversa, de a întârzia cât pot de mult aceste proiecte de infrastructură de transport, prin tot felul de inepții. De multe ori s-au dovedit a fi inepții și nu mă feresc să folosesc cuvintele tari.
A trebuit să relocăm peștera cu lilieci și va trebui să construim viaducte sau tuneluri pentru autostradă ca să poată trece urșii, acolo unde n-a văzut nimeni în istorie vreodată vreun urs! Și, știți cu toții, mă refer la zona Lugoj–Deva. Au mai fost descoperite libelule sau vânturelul de noapte și așa mai departe.
300 de milioane de euro sunt bani enorm de mulți. Acești bani care intră în România prin intermediul acestor ONG-uri au rolul de a finanța anumite acțiuni și știți cu toții la ce mă refer, pentru că ați văzut cu toții vehemența cu care unii dintre colegii noștri s-au opus atunci când am cerut transparență vizavi de finanțarea acestor ONG-uri.
Iată că partidul nostru, guvernarea PSD și ALDE încet-încet repară toate aceste anomalii, toate aceste vehicule, instrumente care n-au alt scop decât acela de a întârzia _sine die_ execuția acestor infrastructuri de transport atât de dorite de noi.
România, pe legislația trecută, n-ar fi putut decât, așa, cu țârâita să atragă bani europeni, astfel încât să putem înainta cu aceste construcții.
De aceea s-a recurs la ideea de parteneriat public-privat. De aceea încercăm să găsim alte metode, pentru că vedeți tălpile care ni se pun, indiferent de guvernare, stimați colegi, indiferent de cine este la guvernare. Cu toții le conștientizăm. Sigur că rolul opoziției... – și aș ruga aici colegii din PNL, cu care am reușit să ne cunoaștem în cei doi ani care tocmai au trecut, să se abțină, pentru că e caraghios ca, așa, odată cu alternanța la guvernare, să venim aici la tribună și fiecare
dintre noi să arătăm cu degetul că ăștia nu fac sau ceilalți nu fac. Haideți să umblăm la cauze, haideți să punem umărul cu toții, astfel încât să putem îndrepta aceste chestiuni absolut nedorite.
S-a creat un mecanism, stimați colegi, de întârziere _sine die_ sau de încetinire a absorbției de bani publici. S-a făcut un bilanț vizavi de fondurile pe care le-am atras de la Uniunea Europeană și fondurile pe care le-am cotizat către Uniunea Europeană.