Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·21 noiembrie 2017
Declarații politice · adoptat
Ioan Dîrzu
Declarații politice și intervenții ale deputaților:
Discurs
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi parlamentari,
Declarația mea politică de astăzi se numește „Distincția dintre transferul contribuțiilor și Legea salarizării unitare”.
Trebuie făcută o distincție clară între efectele transferului contribuțiilor și cele ale Legii salarizării. Salariile nu scad, în nicio situație, din cauza transferului contribuțiilor de la angajator la angajat. Vor scădea însă unele salarii supradimensionate, ca urmare a unei legi a salarizării unice.
Niciun salariu net nu va scădea ca urmare a transferului contribuțiilor. Niciun angajator nu va avea costuri mai mari din acest motiv, deci nu poate invoca această măsură pentru a justifica o scădere a salariilor.
Dar trebuie făcută o distincție între transferul contribuțiilor și efectele Legii salarizării unitare, care prevede echilibrarea salariilor plătite pentru aceeași muncă prestată. Deci, în sistemul bugetar, ca efect al Legii salarizării unitare, vor fi diminuate salariile supradimensionate ale unor funcționari care obțineau venituri mult mai mari față de alți funcționari care prestau aceeași muncă, în aceleași condiții.
Creșterea puterii de cumpărare în urma majorării veniturilor lucrătorilor va stimula cererea internă pentru consum și investiții. Ca urmare a cererii interne suplimentare – în condiții de echilibru între cerere și ofertă și ale unei contribuții stabile a importului la acoperirea cererii –, produsul intern brut poate
înregistra în anul 2018 o creștere adițională față de scenariul de bază, de circa un punct procentual. Acest impact compensează impactul negativ al măsurilor fiscale propuse, care reduc veniturile din economie prin sarcină fiscală suplimentară și asigură un spațiu suficient pentru realizarea cadrului macroeconomic stabilit pentru proiecția bugetară.
Ca urmare a efectelor de multiplicare economică, se estimează că obligațiile și încasările la bugetul general consolidat se vor majora prin veniturile bugetare de runda a doua, care pot ajunge și până la 50% din impactul bugetar negativ direct.
Măsurile fiscale propuse în domeniul impozitului pe venit au, de asemenea, un impact social semnificativ. În primul rând, veniturile și câștigurile nete vor înregistra creșteri, asigurând creșterea puterii de cumpărare a lucrătorilor, fără o presiune suplimentară asupra costului forței de muncă a angajatorilor.
Acoperirea cererii, ca urmare a creșterii puterii de cumpărare, va presupune indirect și locuri de muncă noi pentru oferta suplimentară necesară, dar și o intensitate mai mare a muncii, care se va reflecta în venituri mai ridicate. În condițiile unui transfer bugetar către angajați de circa 13,7 miliarde de lei în anul 2018 și ale creșterii economice suplimentare, se estimează că este posibil să se creeze un număr de circa 50.000 de locuri de muncă.
De asemenea, prin măsurile din domeniul CAS, în condițiile în care nu mai apare distinct sarcina angajatorului, iar costul forței de muncă nu este afectat, se reduc și presiunile pentru a se identifica posibilități de reducere a cheltuielilor de personal prin modalități incorecte de ocupare.