Camelia Khraibani

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Tema declarației mele este „Deși România nu este în Spațiul Schengen, Spațiul Schengen este deja în România”.

Deschiderea și disponibilitatea României de a se conforma standardelor Uniunii Europene sunt clare și când vine vorba despre modernizarea serviciilor consulare.

În prezent, media anuală a serviciilor consulare procesate de către consulatele României este de aproximativ 800.000 de solicitări. Sau, altfel spus, consulatele României deservesc aproape 20% din populația României care și-a stabilit domiciliul în străinătate. În acest context global, o poziție cu totul specială o ocupă activitatea consulară din spațiul Uniunii Europene. Noul sistem informatic integrat consular, denumit E-Cons, este un proiect extrem de ambițios, în valoare de 50 de milioane de euro, finanțat din fonduri europene. Acest sistem simplifică foarte mult serviciul consular. Multe dintre etapele premergătoare obținerii unui document de către un solicitant pot fi parcurse de acesta de acasă, la calculator sau chiar pe un smartphone. Prin intermediul E-Cons cetățenii au acces informatizat la o serie de servicii consulare precum: procedura de depunere online a dosarului pentru obținerea vizei române, precum și eliberarea acesteia, preluarea și eliberarea cererilor pentru anumite documente de călătorie, cum ar fi titluri de călătorie sau pașapoarte, preluarea tuturor apelurilor telefonice și a email-urilor adresate de orice cetățean român oricărui consulat românesc.

Scopul final al acestui demers de excepție este ca serviciile consulare române să fie printre cele mai moderne, din punct de vedere tehnic și procedural, în Uniunea Europeană.

Programul-pilot a debutat deja cu succes în misiunile consulare cu încărcare maximă, de exemplu Roma și Madrid, unde se estimează că sunt circa 2.000 de apeluri pe zi.

Desigur, serviciile consulare destinate să deservească cetățenii români sunt prioritare. Dar, în același timp, cetățenii străini care doresc să viziteze România pot beneficia de asemenea viză.

Viza dă dreptul solicitantului de a intra pe teritoriul României numai în situația în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constată de către organele Poliției de Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România. În cadrul legal actual, reprezentanții Poliției de Frontieră Române solicită, de regulă, fiecărui străin să dovedească îndeplinirea condițiilor de intrare și de ședere în România. Dacă îndeplinirea acestor condiții nu este probată, străinului i se poate refuza intrarea în România, chiar dacă el deține o viză valabilă.

Autoritățile române se confruntă însă cu o situație asimetrică: pe de o parte, ele au acordat autorităților europene acces la informațiile din bazele de date ale României – care sunt compatibile cu derularea acestor tipuri de proceduri –, dar, de cealaltă parte, faptul că România nu este încă membră a Spațiului Schengen face ca lacunele de informare în acordarea vizelor de ședere pentru cetățenii străini să fie practic greu de depășit pentru autoritățile române.