Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·12 mai 2008
Declarații politice · respins
Liliana Lucia Tomoiagă
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Titlul declarației mele politice este „160 de ani de la Marea Adunare din 3–15 mai 1848 de pe Câmpia Libertății de la Blaj”. Anul acesta, în luna mai, se împlinesc 160 de ani de când pe Câmpia Libertății de la Blaj s-a desfășurat cea mai grandioasă adunare națională a poporului român din Transilvania.
Din secolul al XVIII-lea Blajul devine, prin școlile sale, cel mai important centru de cultură și conștiință națională al românilor din Transilvania. Roadele acestui centru de cultură s-au materializat în apariția conștiinței naționale și a luptei politice inaugurate de Inochentie Micu Klein și continuate de corifeii Școlii Ardelene. Inochentie Micu Klein a formulat pentru prima dată, în fața stărilor medievale învechite ale Transilvaniei, doleanțele politice, economice, sociale și culturale ale poporului român din Transilvania. El demonstrează că națiunea română – termen folosit pentru prima dată în accepțiunea modernă —, ce cuprindea pe toți fiii, indiferent de clasa socială și de pretutindeni, este cea mai veche, cea mai numeroasă, cea care muncește pământul, suportă obligațiile publice cele mai mari, deci, în conformitate cu dreptul natural, ar trebui să se bucure de libertate și să conducă treburile acestei țări.
Corifeii Școlii Ardelene au preluat ideile lui Inochentie Micu Klein și au demonstrat, cu argumente istorice, lingvistice și etnografice, justețea revendicărilor poporului român din Transilvania. Ei și-au îndreptat atenția spre sublinierea romanității și continuității românilor. Creșterea conștiinței naționale a poporului român a creat o stare de spirit revoluționară în toată Transilvania, la aceasta contribuind, în mare măsură, generațiile de intelectuali români instruiți în vestitele școli ale Blajului.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea Blajul a fost teatrul unor importante evenimente sociale, politice și naționale legate de lupta pentru libertate și unitate. La Blaj, pe Câmpia Libertății, în zilele de 3–15 mai 1848, în prezența celor peste 40.000 de participanți s-a hotărât desființarea iobăgiei și recunoașterea națiunii române din Transilvania ca fiind cea mai numeroasă și cea mai veche de pe aceste meleaguri. Respingerea de Dieta din Cluj a doleanțelor poporului român afirmate la Blaj a determinat poporul român să se înarmeze pentru lupta de eliberare socială și unitate națională.
În speranța că acestui eveniment i se va acorda atenția cuvenită, vă invit, așadar, dragi colegi, domnule ministru al culturii și cultelor, să vă purtați pașii spre locurile atât de semnificative pentru Blaj, pentru toată țara. Prezența noastră, fiți convinși, va fi omagiul firesc pe care îl așteptăm în formele lui cele mai cuvenite.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). .