Andrei Daniel Gheorghe

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de acord cu punctele de vedere exprimate mai devreme, atât de colegul nostru de la PNL, cât și de domnul deputat de la PSD. Dar în acest context al COM-urilor, care, după părerea mea, ar trebui să fie ori dezbătute foarte amplu în plen, ori să se restrângă la activitatea în comisie și să nu mai fie nevoite să treacă prin votul plenului Camerei Deputaților, doresc să pun una, două întrebări retorice.

Noi astăzi vorbim de spațiul Schengen.

Trebuie să luăm în calcul transformările intervenite la nivel european după marea criză a migranților.

În 2015, acest spațiu Schengen în care ne dorim să intrăm s-a prăbușit. S-a prăbușit efectiv! Am avut, practic, un fel de autostradă internațională Kabul–Bagdad–München–Bruxelles, pe vreo 10 benzi, care a dat drumul marelui val de migranți dinspre Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

Sunt o serie de provocări despre care cred că ar trebui să avem o dezbatere amplă în România, ținând cont că, în cazul în care am adera la Schengen, România ar fi mult mai expusă valului de migranți decât se găsește în acest moment. Nu doar că ar deveni o țintă și o placă turnantă a migrației afro-asiatice, ci ar putea să devină un spațiu în care ceilalți parteneri europeni să ne retrimită persoanele din afara spațiului comunitar care au intrat în Europa, ceea ce ar presupune niște riscuri majore de securitate națională.

Ați văzut că în timpul marii crize a migranților au fost trei țări afectate pe plan european foarte grav – Grecia, Ungaria și Italia. Toate sunt țări de primă intrare în spațiul comunitar de liberă mișcare și nu au putut să reziste acestui val migrator deosebit de serios care a intervenit în 2015.

Așadar trebuie să luăm măsuri mari de protejare a granițelor, iar, în acest context, România are obligația să joace un rol european și să atenționeze instituțiile europene cu privire la aceste vulnerabilități care există în spațiul Schengen, spațiul Schengen care ne-a demonstrat de atâtea ori că este mult mai fragil decât pare, că este, mai curând decât o instituție de apărare colectivă, o instituție pur birocratică.

Așadar, personal, eu nu-mi doresc să văd Dobrogea transformată în insula Lesbos și Banatul în Lampedusa, ca să fiu sincer.

Cred că trebuie să fim foarte responsabili, să ne spunem clar punctul de vedere în fața instituțiilor europene și să gândim în perspectiva provocărilor care pot apărea, nu doar a unui idealism politic care ne-a caracterizat mult prea des. Vă mulțumesc.