Eckstein Kovács Péter

Mulțumesc, domnule președinte.

Argumentul constituțional este art. 16 alin. (2) din Constituție, care spune că „nimeni nu este mai presus de lege”.

În altă ordine de idei, presupun că toată lumea din această sală cunoaște martiriul Bisericii Greco-Catolice, care are enoriași, în majoritate, români.

În ultima perioadă, au apărut publicații, cărți care evocă martiriul clerului ortodox din această perioadă comunistă. Este clar că este vorba de a-i afla pe acei slujitori ai Bisericii care au fost slabi și care au colaborat cu Securitatea. Nu este vorba de cei care au fost torturați în temnițe și, sub amenințare, cu frica de moarte, au făcut una sau alta. Ordonanța prevede un text pentru această categorie de cetățeni, fie că au fost preoți, fie că au fost laici.

S-au evocat aici două exemple peste care nu pot să trec, deși am vorbit prea mult astăzi.

Este exemplul poziției Bisericii Catolice în legătură cu unii preoți pedofili din Statele Unite ale Americii, lucru care a fost recunoscut de cele mai înalte fețe bisericești. S-a cerut iertare, dacă vreți, și s-au dat despăgubiri consistente. Nu înseamnă că cei care au săvârșit fapte de pedofilie sunt mai presus de lege, ci pur și simplu Biserica și-a asumat păcatul unor reprezentanți de-ai ei.

În legătură, iarăși, cu evocarea Bisericii Romano-Catolice, este exemplul foarte elocvent din Polonia, unde episcopul sau cardinalul, sau primatul – nu mă exprim prea bine în termenii aceștia de ierarhie bisericească –, a fost numit, cred că a și preluat funcția, iar în momentul în care s-a deconspirat că a colaborat cu Securitatea, imediat Biserica a știut ce să facă și l-a revocat sau nu l-a mai numit.

Ca atare, noi nu sancționăm prin această ordonanță. Biserica are căderea să hotărască dacă cel care a avut o pată în trecut poate să funcționeze, poate să promoveze, poate să ocupe o funcție, dar este în interesul Bisericii, cred eu, să știe ce are în spate un preot. Mulțumesc.