Florin Constantinescu

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării: Finanțarea contractelor din fondurile de coeziune.

Stimate domnule ministru,

În prezent, bugetele de care beneficiază proiectele de investiții – pe mediu, de exemplu – sunt anunțate ca fiind ferme, în lei, în contextul în care sursa de finanțare este asigurată în cea mai mare măsură prin fondurile de coeziune, în euro.

Documentațiile de atribuire pentru aceste contracte impun însă ca prețurile cu care antreprenorii licitează aceste proiecte să fie ferme, fixe, în lei, deci angajante și nerevizuibile.

Derularea proiectelor se face pe o perioadă de aproximativ trei ani, însă cea mai mare parte a costurilor aferente execuției proiectelor se realizează după aproximativ un an și jumătate, când începe procurarea de echipamente. Aceste echipamente, în marea lor majoritate, sigur vor fi importate de la furnizori de marcă pentru a se putea răspunde condițiilor de calitate și exigențelor tehnice impuse de beneficiari în caietele de sarcini.

Lansarea primelor proiecte finanțate din fondurile de coeziune s-a produs în intervalul de timp în care România a intrat într-o perioadă de depreciere semnificativă a monedei naționale.

Este necesar să se precizeze că aceste proiecte de reabilitare la cheie a unor obiective importante includ cheltuieli masive în euro, care se referă la echipamentele și materialele importate.

În același timp, condițiile contractuale prezentate în caietele de sarcini nu cuprind clauze care să protejeze atât pe beneficiarii proiectelor, cât și pe antreprenori față de consecințele unor astfel de evenimente economice nedorite, cum ar fi variațiile cursului de schimb valutar.

Astfel, ca o primă consecință, valoarea bugetelor estimate în euro înainte de deprecierea monedei naționale, prin conversia în lei efectuată la momentul lansării anunțurilor de participare pe SEAP, transformă automat un buget corect estimat inițial în euro într-unul subestimat în lei.

În acest fel, proiectele lansate în prezent în procedura de achiziție devin proiecte cu un mare risc de schimb valutar, din moment ce o foarte importantă parte din costurile aferente echipamentelor și materialelor se va realiza direct în euro și, chiar dacă furnizorii locali acceptă plata în lei, aceasta este condiționată oricum de rata de schimb euro/leu la momentul efectuării plății.

Consecințele acestei realități pot afecta ambele părți implicate într-un astfel de proiect, atât pe beneficiari, cât și pe antreprenori.

Într-un astfel de context, companiile cu reputație în domeniile de real interes public și care pot garanta realizarea cu succes a proiectelor vor renunța să mai participe la licitații și, pe de altă parte, într-un viitor apropiat, eventualele proiecte aflate deja în curs de derulare vor întâmpina dificultăți serioase din cauza problemelor financiare întâmpinate de antreprenori.